"Având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat. Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil", precizează sursa citată.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea arată că se creează un precedent periculos prin decizia din 17 octombrie a Ministerul Energiei de a vota împotriva propunerii FP cu privire la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul privind construcţia celor două reactoare.
"Suntem foarte surprinşi şi dezamăgiţi de votul Ministerului Energiei, având în vedere că acesta creează un precedent periculos şi desconsideră în totalitate principiul transparenţei în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat şi susţinut atât de Guvern, cât şi de Ministerul Energiei în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment", afirmă Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Acesta a amintit că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori iar Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate.
La sfârşitul lunii octombrie, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, Radu Dudău, arăta că energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să fie rentabil. Datele bursei de energie OPCOM arată, însă, că, în septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh.
Potrivit lui Dudău, contractul pentru diferenţă nu reprezintă o schemă de sprijin, ci este un mecanism care garantează o constanţă a veniturilor pe care le primeşte investitorul.
La rândul său, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a susţinut că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4.
Lulache a declarat recent că negocierile cu chinezii de la CGN pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt pe ultima sută de metri, printre aspectele care încă se discută fiind rolul statului român în acest proiect.
Adunarea Generală Extraordinară a Nuclearelectrica a aprobat în urmă cu o săptămână extinderea până la 20 decembrie a termenului de negociere pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4.
Pe de altă parte, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.
Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis şi se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 fiind listat şi pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit ('GDR-uri') la data de 29 aprilie 2015.
AGERPRES
