Fondul Proprietatea vânează banii pensionarilor polonezi

Oferta secundară a Fondului Proprietatea, recomandată a fi la Varșovia, naște dispute între jucătorii de pe piața de capital. Acuzatorii uită însă cât de mică este bursa de la București.

Avem cu toții tendința de a ne considera mai buni decât suntem. Să ne considerăm nedreptățiți chiar și atunci când suntem clar în culpă (cazul elevilor și părinților care acuză „severitatea” cu care copiii nu au fost lăsați să copieze este cel mai bun exemplu). Evident, și cu listarea Fondului Proprietatea pe o bursă internațională se întâmplă la fel.
Administratorul Fondului Proprietatea, societatea de administrare a in­ves­tițiilor Franklin Templeton, a anunțat că, în urma discuțiilor cu opt bănci globale de investiții, va recomanda acționarilor ca listarea secundară să se producă la Bursa din Varșovia (WSE). Nu Hong Kong, nu Londra și nici Frankfurt.
După cum spuneam, majoritatea actorilor din piață, în principal brokeri, au început să spună că nu este deloc bine. Și să acuze, mai mult sau mai puțin voalat, că în alegere (în mod negativ) a contat și faptul că Greg Konieczny, managerul Fondului, este polonez. Este totuși greu de crezut că managerul unui fond cu active de patru miliarde de euro va cădea pradă unor ambiții naționaliste în dauna propriului său loc de muncă și a carierei personale.
Mult peste noi, mult sub englezi
În primul rând, trebuie să vedem ce înseamnă bursa de la Varșovia. Valoarea totală a tranzacțiilor realizate la WSE în primele șase luni ale anului s-a ridicat la 32,4 miliarde euro (pe piața principală), în creștere cu 28,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Bursa de Valori București (BVB) a consemnat tranzacții, în aceeași perioadă, de 1,53 miliarde euro. Varșovia se află mult sub o piață mare precum cea din Londra (unde lichiditatea la șase luni se ridică la 702,2 miliarde euro), dar este în topul regiunii. De exemplu, Bursa din Viena a însumat tranzacții de 32,06 miliarde euro.
Bursa polonezilor s-a făcut puternic remarcată în ultimii ani prin cel mai mare număr de noi listări de la o bursă europeană, oferte publice inițiale generate în principal de stat prin programul de privatizare, încheiate cu succes într-o perioadă de deprecieri generalizate pe piețele de capital.
Se caută banii fondurilor de pensii private
„După analizarea mai multor piețe internaționale, ne-am concentrat asupra unei liste scurte, de trei burse, și anume Londra, Varșovia și Viena”, se arată în comunicatul Fondului, unde este expusă și lista de motive ce au stat la baza alegerii. Printre acestea se află și faptul că, pe o piață mai mică, Fondul Proprietatea va fi o companie semnificativă, la Varșovia urmând a intra în top 15.
De asemenea, capitalizarea Fondului va duce și la includerea într-un indice bursier al WSE, ceea ce la Londra ar fi fost imposibil fără o reînregistrare a Fondului în Marea Britanie.  Accesul la investitori și la banii acestora, lucrul care interesează pe toată lumea, va fi bun și la polonezi, unde numai fondurile de pensii private au la dispoziție active în valoare de 80 miliarde euro, iar investițiile externe ale acestora sunt restricționate prin lege. „Credem cui tărie că listarea secundară propusă poate genera cerere suplimentară pentru acțiunile Fondului și poate avea un impact pozitiv asupra discountului față de valoarea unitară a activului net din prezent”, spune Greg Konieczny. Problema Fondului Proprietatea este că și-a dezamăgit acționarii minoritari în lunile care au trecut de la listarea din ianuarie, cotația FP fiind în continuare pe un trend negativ. Prețul acțiunii a coborât de la 0,6495 lei în ziua listării până la 0,535 lei la jumătatea anului, pierzând aproape 18%. Dezamăgitor pentru foștii proprietari și pentru cei care au cumpărat la prețuri mai mari decât cele din piață.
Capitalizarea FP a coborât, de asemenea, până la 1,75 miliarde euro, adică o reducere de peste 50% față de valoarea unitară a activelor. Discountul este foarte bun pentru oferta secundară de acțiuni, indiferent unde se va petrece. Până la listare mai este însă destul, acționarii urmând să decidă la toamnă, iar listarea propriu-zisă va avea loc anul viitor.
Până atunci mai trebuie să precizăm un lucru: pentru un fond cu participații la companii dintr-o economie în dezvoltare, este preferabilă listarea pe o piață în dezvoltare. Investitorii știu mai bine ce înseamnă dezvoltarea și sunt mai deschiși către astfel de acțiuni.