Ministerul Mediului vrea să finalizeze în acest an Strategia Forestieră pe o perioadă de 10 ani, iar printre obiectivele principale se află împădurirea terenurilor degradate, în medie, 10.000 de hectare anual şi înfiinţarea a 1.000 de hectare de perdele forestiere în fiecare an. În urmă cu trei ani, când a început elaborarea strategiei, se estima că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin Programul PNDR 2014-2020, sumă care ar fi susţinut financiar priorităţile din document pe întreaga perioadă, însă suma alocată a fost de numai 360 mil. euro.
"În prezent, Strategia Forestieră este în stadiu de draft, cu un plan de acţiuni pe o perioadă medie de 10 ani şi conţine şase obiective. Vrem să îi dăm drumul până la finele anului şi îmi doresc ca documentul să fie asumat de toate forţele politice pentru a avea continuitate indiferent cine va veni la guvernare. Vrem să fie produsul tuturor. A lucrat toată lumea din sistem, începând de la proprietarul mic de pădure, autorităţi, până la Academia Română. Nu vrem să rămână doar o poveste frumoasă, cum s-a mai întâmplat cu multe alte strategii din diferite domenii", a declarat Dan Popescu, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Acesta a precizat că, în urmă cu trei ani, când a început elaborarea strategiei, se estima că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, o sumă care ar fi susţinut financiar priorităţile din document pe întreaga perioadă, însă suma alocată prin acest program a fost de numai 360 de milioane de euro.
"Când am început strategia am crezut că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin noul PNDR, însă au venit doar 360 de milioane de euro pentru păduri. Avem în PNDR trei măsuri dedicate, una pentru drumuri forestiere, una pentru împăduriri şi una pentru compensaţii, adică în jur de 120 de milioane de euro pentru fiecare măsură. Încercăm, însă, să găsim bani şi din altă parte, pe POS Mediu sau pe programul privind creşterea capacităţii instituţionale", a explicat oficialul MMAP.
Potrivit sursei citate, împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele forestiere sunt cele mai importante obiective din strategie, dar şi comunicarea cu celelalte instituţii, atât la nivel naţional cât şi internaţional.
"Ne-am propus în strategie să împădurim 10.000 de hectare de terenuri degradate în fiecare an şi să înfiinţăm 1.000 de hectare de perdele forestiere. În momentul de faţă au fost identificate două milioane de hectare de terenuri degradate, însă trebuie efectuate studii de specialitate pentru delimitarea urgenţelor. În acest sens, se va face un studiu, la nivel naţional, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (ICAS) şi de către Institutul Pedologic, care va dura circa un an de zile. Vrem să vedem natura urgenţelor ca sa putem face, cum este prevăzut şi în noul Cod Silvic, un Plan Naţional de Împăduriri care să se deruleze an de an. Vrem sa fie un plan realist, să vedem exact ce avem de făcut, pe ce suprafeţe, pentru că suntem capabili să producem şi puieţi, dar şi să facem lucruri de împădurire, numai că trebuie să vedem unde sunt aceste terenuri. Este foarte important că am început să lucram împreună", a adăugat secretarul de stat.
Popescu a precizat că în cazul perdelelor forestiere există deja studii şi proiecte pe 18.000 de hectare în judeţele Teleorman, Olt, Dolj şi Mehedinţi, însă aceste terenuri se află deocamdată în proprietatea oamenilor.
În opinia oficialului MMAP, subfinanţarea şi supra-legiferarea din ultimii ani au condus la situaţia actuală din sectorul forestier.
"Subfinanţarea şi supra legiferarea ne-au adus unde suntem acum. Avem o grămadă de legi neaplicabile, cu prevederi excesive, iar proprietarii mici nu pot să le îndeplinească. Eu am două obiective mari: împăduririle şi sistemul informatic integrat, vreau ca totul să fie conectat. O sa ieşim cu partea electronică şi pe partea de vânătoare, însă nu îmi doresc să scot niciun act normativ fără să am consultarea tuturor factorilor implicaţi. Facem grupuri de lucru la nivelul ministerelor, dar trebuie să le facem şi interministeriale pentru că la noi, în România, există problema ca fiecare instituţie să îşi facă strategia ei, nu este nimic integrat şi pe urmă încercăm să le lipim între ele", a adăugat Dan Popescu.
De asemenea, reprezentantul Ministerului Mediului consideră că procentul de 2% care se ia administratorului pădurilor de stat, respectiv RNP-Romsilva, din vânzarea lemnului, pentru Fondul de Mediu, ar trebui să se întoarcă tot în sector, pentru a putea fi folosit o parte pentru împăduriri şi o parte pentru realizarea unor studii de specialitate.
Secretarul de stat din MMAP a fost prezent la 'Ziua Silvicultorului', eveniment organizat vineri de RNP-Romsilva la Poiana
Braşov.
Sursa: Agerpres