Mircea Fechet a precizat că fenomenul defrișărilor ilegale a scăzut considerabil în România. Acesta a povestit ce măsuri au fost aplicate pentru a combate această problemă la nivelul țării. De asemenea, oficialul a povestit despre noile planurile și proiecte care ar urma să fie implementate la nivelul sistemului ReturRo.

Fenomenul defrișărilor ilegale

Mircea Fechet a precizat că fenomenul tăierilor ilegale este în scădere în ultimii ani. Motivul principal este faptul că au fost aplicate măsuri concrete pentru combaterea acestor practici.

„Avem aplicația mobilă Inspectorul Pădurii, prin care orice cetățean folosind telefonul poate să verifice dacă un transport de masă lemnoasă este legal sau nu. Mii de oameni verifică în fiecare zi și de câte ori depistează un transport ilegal de masă lemnoasă sună la 112.

Sunt convins că progresul ar fi fost unul mult mai modest fără parteneriatul cu Google. Când am venit la minister, o problemă ținea de faptul că mulți încărcau în platforma electronică SUMAL fotografii falsificate. Fie făceau o poză la poză, fie foloseau o fotografie de mai multe ori. Atunci, am aflat că cea mai bună companie în identificarea de fotografii falsificate este Google.

I-am sunat și le-am propus un proiect pilot prin care să verifice fotografiile respective folosind inteligența artificială. Prin softul inteligent, programul analiza în 0,4 secunde o fotografie.

După câteva zile, ne-au dat o listă cu mii de posibile fapte contravenționale. Într-o lună, am încasat amenzi de sute de mii de lei. Nu acesta era scopul meu, ci de a-l face pe transportator să înțeleagă că, dacă mai face așa ceva va fi sancționat. Iar acest lucru s-a adeverit.

Uitându-mă la imaginile satelitare, la suprafața fondului forestier național, la inventarul forestier național, cred că fenomenul tăierilor ilegale a scăzut semnificativ”, a precizat ministrul.

Fonduri PNRR pentru împădurire

România dispune de fonduri prin intermediul PNRR, care au fost alocate împăduririlor. Potrivit ministrului, la acest moment, sunt contractate aproximativ 10.000 de hectare.

„Aceste suprafețe se află în afara fondului forestier. Sunt noi suprafețe împădurite pe terenuri degradate, de cele mai multe ori pășuni care nu mai pot fi folosite, pe terenuri agricole din categorii de folosință inferioară. M-aș fi bucurat să avem și mai multe hectare.

Este un apel deschis continuu, nu s-a oprit niciodată și a început odată cu PNRR-ul. Scopul nostru este de a împăduri până în iunie 2026 și mai avem 3 sezoane. Ținta este să împădurim 26.000 de hectare”, a spus Mircea Fechet.

Jumătate din suprafețele contractate deja se află în „Sahara Olteniei”, așa cum o numește ministrul, unde în fiecare an se pierd aproape 1.000 de hectare de teren arabil din cauza fenomenului deșertificării.

„Este o zonă care are cea mai mare nevoie de împădurire. În primul rând, oprim acest fenomen extrem de pervers al schimbărilor climatice, respectiv deșertificarea. Oprim eroziunea solului și transformarea sa în sol neproductiv.

De asemenea, asigurăm front de lucru pentru comunitățile locale. Am fost acolo, am văzut sute de oameni la împădurit și urmează șase ani de servicii de îngrijire pentru păduri. Un lucru la fel de important despre care  vorbim mai puțin este faptul că oamenii respectivi vor avea acces la lemn de foc”, a explicat ministrul Mediului.

Arderi ilegale și poluare

Poluarea din București este la un grad ridicat. De asemenea, ajunge să fie potențată de arderile ilegale care au loc în localitățile din vecinătatea Capitalei.

„Garda de Mediu nu reușește să stopeze fenomenul arderilor ilegale, pentru că depășește cu mult competența lor. Eu am fost la Sinești, mi-am pus vesta împreună cu colegii de la gardă, cu 300 de jandarmi, cu elicopter, cu câini, cu tot ce trebuie și am reușit să văd puțin ceea ce se întâmplă în spatele acelor garduri înalte de cinci metri.

Și ceea ce se întâmplă la Giurgiu, la Dâmbovița, la Mehedinți și în alte puncte negre pe harta țării. Problema depășește cu mult capacitatea de intervenție a celor 7 sau 10 comisari ai Gărzii Naționale de Mediu în anumite județe. Acolo vorbim de un fenomen de crimă organizată.

Acolo vorbim de un fenomen de evaziune fiscală. Acolo vorbim de un fenomen de gestionare frauduloasă a deșeurilor periculoase. Probabil discutăm și de alte fenomene infracționale extrem de grave pentru societatea românească. În lipsa unui efort coordonat între multe instituții ale statului român, în care garda de mediu să aibă un rol marginal, probabil va dura zeci de ani pentru a transforma o comunitate care arde ilegal deșeuri provenite din vehicule scoase din uz sau din cabluri sau electronice”, a povestit ministrul.

Soluții și tehnologie

Ministrul a precizat că o soluție care poate ține de Ministerul Mediului ar fi monitorizarea acestor puncte negre cu drone performante.

„Asta înseamnă că, ori de câte ori cineva ia un braț de cabluri sau cineva vine și descarcă o dubiță cu cine știe ce într-o curte, să putem să avem o dronă sus, care să monitorizeze acea activitate, să aibă senzori și cameră cu termoviziune. În situația în care se apucă cineva de incendiat, indiferent dacă este zi, dacă este noapte, să putem să identificăm acea situație din pripă și să chemăm întăriri.

Eu cred că atâta lucru suntem datori să facem în primul rând pentru comunitatea locală de acolo. Acei oameni din imediata apropiere, care respiră acel fum de la plastice și de la cabluri, ceea ce se întâmplă acolo este egal cu cancer.

Din acest motiv, suntem obligați să luăm măsuri imediate, înțelegând în același timp că asta nu va rezolva problema poluării din București. Poluarea din București are mult mai multe cauze decât ceea ce se întâmplă la Sintești sau în alte localități învecinate”, a  povestit Mircea Fechet.