Perioada lungă de scădere a cotaţiilor bursiere a convins investitorii să se îndrepte către fondurile mutuale care utilizează instrumentele cu venit fix şi risc redus. O ştire surprinzătoare a începutului de an pentru piaţa de capital a apărut din sectorul fondurilor mutuale. În primele două luni, valoarea subscrierilor nete în fondurile deschise de investiţii s-a ridicat la 76,2 milioane lei, în ciuda scăderilor pe care majoritatea organismelor de plasament le-au anunţat pe
Perioada lungă de scădere a cotaţiilor bursiere a convins investitorii să se îndrepte către fondurile mutuale care utilizează instrumentele cu venit fix şi risc redus.
O ştire surprinzătoare a începutului de an pentru piaţa de capital a apărut din sectorul fondurilor mutuale. În primele două luni, valoarea subscrierilor nete în fondurile deschise de investiţii s-a ridicat la 76,2 milioane lei, în ciuda scăderilor pe care majoritatea organismelor de plasament le-au anunţat pentru respectiva perioadă. Valoarea subscrierilor reprezintă aproape un sfert din intrările totale nete de anul trecut, când s-au cifrat la 314,8 milioane lei.
Investiţiile însă au fost realizate în cea mai mare parte în fonduri monetare, în proporţie chiar mai mare decât anul trecut. Ceea ce înseamnă că vestea este bună doar din perspectiva banilor ce aşteaptă să fie folosiţi în piaţa de capital. Valoarea subscrierilor nete din primele două luni în fonduri monetare s-a ridicat la 77 milioane lei şi la 4,5 milioane în fondurile diversificate. Investiţiile totale au fost diminuate de ieşirile din fondurile de obligaţiuni şi cele de acţiuni. Evoluţia diferă faţă de anul trecut, când intrările nete în fondurile monetare au fost de 202,9 milioane lei, iar în cele din obligaţiuni de 154,4 milioane lei, restul consemnând doar ieşiri. O evoluţie diferită în ianuarie şi februarie nu au avut decât fondurile diversificate. După intrări nete de 7,57 milioane lei în prima lună, evoluţia descendentă a bursei a determinat ieşiri nete de aproape 3 milioane lei.
Venituri fixe şi lichide
Interesul ridicat al investitorilor pentru fondurile cu grad redus de risc este normal în condiţiile actuale. „Investiţia în instrumente cu venit fix este recomandabilă în perioadele de scădere bursieră, fiind utilizate mai ales cele lichide, care pot fi valorificate uşor”, spune Răzvan Paşol, preşedinte Intercapital Invest. Până la o revenire susţinută a cotaţiilor bursiere, oamenii care au bani de economisit se vor îndrepta către acest tip de investiţii, preferat în dauna depozitelor bancare, unde banii sunt blocaţi pentru o anumită perioadă.
Fondurile monetare investesc în instrumente pe termene scurte, de maximum trei luni, şi foarte lichide (plasamente interbancare, depozite pe termen scurt, certificate de trezorerie, operaţiuni repo). Diferenţa principală faţă de un depozit bancar este lichiditatea. Răscumpărarea poate fi efectuată oricând, iar randamentul este corelat cu numărul de zile ale deţinerii. Între cele 52 de fonduri deschise de investiţii reunite în Asociaţia Administratorilor de Fonduri, se găsesc doar cinci fonduri monetare. Acestea deţin, în prezent, o pondere de 44% din totalul activelor fondurilor, cu o valoare netă de 436 milioane lei. Cea mai bună performanţă din 2009 a unui fond monetar este cea a Simfonia 1, administrat de BRD – Groupe Société Générale, care, la 19 martie, arăta o creştere de 6,23%.
Obligaţiunile sunt în top
Aproape de finalul săptămânii trecute, cea mai slabă evoluţie a unui fond de investiţii, dintre cele urmărite de revista Capital, era cea a BT Index, fond de acţiuni a cărui depreciere era de 29,1%. Fondurile de acţiuni au fost lovite din plin de scăderea de la începutul anului, adâncindu-şi pierderile de anul trecut. Rămase captive cu o parte din bani pe depozite bancare, fondurile nu au reuşit să beneficieze integral de revenirea bursei din ultimele săptămâni, astfel încât cele mai mari pierderi le depăşesc pe cele ale principalilor indici, de 23,8%.
Fondurile de obligaţiuni sunt campioanele de până acum ale anului. Cea mai mare creştere este consemnată de un astfel de fond, Orizont, administrat de Aviva Investors, care a ajuns la un randament de 6,39%. Acest tip de fonduri investeşte cu precădere în obligaţiuni emise de companii şi municipale, iar principalele riscuri sunt legate de dobânda variabilă, dependentă de dobânzile pieţei. Anul în curs s-ar putea dovedi foarte bun pentru fondurile de obligaţiuni, în condiţiile în care dobânzile interbancare se menţin la cote ridicate.
Răzavan Paşol, preşedinte Intercapital Invest
991 mil. lei este valoarea activelor nete ale celor 52 de fonduri deschise de investiţii. Cea mai mare parte a acestora, 436 milioane lei, este deţinută de cele cinci fonduri monetare, ponderea fiind de 44%
Fondurile de obligaţiuni şi cele monetare domină topul randamentelor şi în acest an. Până la finele săptămânii trecute, obligaţiunile au reuşit să păstreze prima poziţie prin fondul Orizont, cu o creştere a valorii activului net de 6,38%.