După un început foarte bun al anului, fondurile mutuale au intrat pe un trend descendent, care a redus aproape în totalitate câştigurile din acest an. Incertitudinea continuă.
Evoluţia fondurilor mutuale este strâns legată de cea a bursei de valori. Atunci când cotaţiile acţiunilor listate cresc, se majorează şi banii depuşi de investitori în fondurile de acţiuni. Dacă bursa se află pe trend descendent, cresc depunerile în fondurile de obligaţiuni şi depozite bancare. Însă, atunci când perspectivele economice sunt din ce în ce mai rele, investitorii nu mai au încredere nici în fonduri.
Activele fondurilor mutuale au urcat, în mai, până la 4,6 miliarde lei (1,1 miliarde euro). Cifra reprezintă aproximativ 1% din PIB, adică extrem de puţin în comparaţie cu alte ţări (în SUA, una dintre cele mai avansate ţări din acest punct de vedere, activele fondurilor se ridică la 44% din PIB).
Fondurile autohtone au crescut puternic anul trecut, când încrederea populaţiei în evoluţia economiei nu era atât de zdruncinată. Evoluţia ascendentă a continuat şi anul acesta, însă s-a redus semnificativ în ultimele luni. Statisticile Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF) arată că intrările din mai s-au ridicat la 98,6 milioane lei, de trei ori mai puţin faţă de aprilie, când au însumat 245,6 milioane lei. În primele trei luni ale anului, intrările totale au fost de 795,4 milioane lei, cifră apropiată de cea de anul trecut. Fondurile monetare şi de obligaţiuni au încetat astfel să mai fie vedetele pieţei, principala cauză fiind reducerea randamentelor, cauzată de micşorarea dobânzilor depozitelor bancare şi obligaţiunilor. De cealaltă parte, fondurile de acţiuni au fost lovite de scăderea bursei, care le afectează direct câştigurile. Indicii bursieri au pierdut, în mai, de la 15,4% pentru BET (indicele celor mai importante zece titluri din piaţă) până la 33% pentru BET-FI, care reuneşte cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF).
Fondurile monetare sunt pe plus
Lovite de scăderea cotaţiilor bursiere, fondurile de acţiuni au pierdut integral câştigurile din acest an. Cu excepţia a două fonduri, Omnitrust şi Omninvest, randamentele din primele cinci luni nu depăşesc 7%. Majoritatea celor pe plus se află la un profit de sub 5%, indiferent de tipul investiţiilor. Câştigul de 7% este oferit de Raiffeisen Confort, fond diversificat cu protejarea capitalului investit, care urmăreşte şi piaţa locală de acţiuni, şi pieţele internaţionale.
Campioanele primelor cinci luni sunt fondurile administrate de SAI SIRA. Fondul Omninvest a reuşit o apreciere de 22,1% în primele cinci luni, iar Omnitrust o majorare de 21,8%, ambele aflându-se la o valoare de cel puţin trei ori mai mare decât celelalte fonduri. Secretul acestora constă, conform declaraţiilor administratorilor, în utilizarea instrumentelor short (de vânzare în lipsă, adică pariul pe scăderea cotaţiei oferite pe pieţele externe), în special pe indicii americani. Utilizarea acestor instrumente este riscantă, însă poate fi profitabilă în perioadele de scădere a pieţei.
„Investitorii, în căutare de randamente mai mari, şi-au transferat plasamentele spre alte fonduri“, explică Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, motivele pentru care fondurile monetare au pierdut din avântul început anul trecut. Erste este liderul pieţei authotone, cu active totale în valoare de peste 2,1 miliarde lei (500 milioane euro) şi o cotă de piaţă de circa 45%. Fondurile BCR Obligaţiuni şi BCR Monetar sunt pe plus faţă de finele anului trecut, cu 3,9%, respectiv 4%. Randamentele fondurilor monetare BCR sunt depăşite de Raiffeisen Monetar, cu 4,1%, Aviva Invest Oricont, cu 4,5%, şi de Aviva Invest Tezaur, cu 4,4%.
Capitalizare la jumătate din valoare
Activele totale ale celor cinci SIF-uri au ajuns, la sfârşitul lui aprilie, la 8,06 miliarde lei (1,95 miliarde euro), aproape dublu faţă de fondurile mutuale, în creştere cu 8% faţă de finele anului trecut. Valoarea acestora a coborât însă în mai cu 3,3%, când deprecierea generală a bursei a afectat puternic cele cinci societăţi. SIF-urile au ajuns la o valoare a activelor totală de 7,79 miliarde lei, nivel la care se menţinea şi săptămâna trecută şi care încă este peste cel de la finele anului trecut, de 7,46 miliarde lei.
Capitalizarea SIF-urilor rămâne însă la mai puţin de jumătate faţă de active. Cele cinci societăţi aveau, săptămâna trecută, o capitalizare cumulată de 3,14 miliarde lei, ceea ce arată o subevaluare puternică. Evoluţia acestora este însă în ton cu direcţia generală a pieţei, în prezent nemaifiind valabilă nici aprecierea bazată pe presupunerea că Parlamentul va ridica pragul de deţinere de la 1% la 5%, deoarece legiuitorii au amânat dezbaterile proiectului până la toamnă.
Perspective incerte
Perspectivele fondurilor mutuale rămân strâns legate de evoluţia bursei. Chiar dacă evoluţia volatilă cu tendinţe de scădere din ultimele luni nu poate fi ignorată de către investitori, este greu de crezut că urmează să asistăm la o prăbuşire comparabilă cu cea din 2007-2008. „Anul 2010 a adus o întârziere importantă în ceea ce priveşte existenţa unor confirmări economice pozitive în anumite state mari din lume“, spune Andreea Gheorghe, director Departament Analiză la Intercapital Invest. Ea mai arată că piaţa a atins şi unele niveluri de suport importante pe termen scurt, ceea ce ar putea duce la o revenire uşoară pe termen scurt, însă pentru un viitor mai îndepărtat incertitudinea este extrem de mare.
Dacă pentru fondurile de acţiuni perspectivele sunt incerte, cu tendinţe negative, nici cele monetare nu se simt mult mai bine. Pe lângă scăderea randamentelor depozitelor bancare, obligaţiunilor şi titlurilor de stat, recentul proiect de modificare a Codului fiscal prevede şi revenirea la impozitarea veniturilor din dobânzi. Care va mai reduce cu un procentaj suplimentar de 16% câştigurile obţinute din această zonă. Şi care ar putea reduce destul de mult din atractivitatea pieţei de capital.
4,6 miliarde lei era valoarea activelor fondurilor mutuale la sfârşitul lunii mai, în creştere cu 37,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut
Investitorii, în căutare de randamente mai mari, şi-au transferat plasamentele către alte tipuri de active.
Dragoş Neacşu, preşedinte, Erste Asset Management
Randament zero
Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care urmăreşte evoluţia celor mai importante zece acţiuni listate, a pierdut aproape în totalitate câştigul din primul trimestru al anului. Fondurile mutuale de acţiuni se află în aceeaşi poziţie, în condiţiile în care evoluţiile sunt în mare măsură corelate.
