Pare un gest nebunesc sa renunti la finantarea aprobata, cind altii nici nu idraznesc sa spere la vreun ajutor de la stat. Dar conditiile i care institutiile guvernamentale acorda fondurile bugetare par special concepute pentru a descuraja orice initiativa.
Este si cazul finantarilor nerambursabile gestionate de Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala (ANDR). Dupa cum sunt formulate contractele, se poate afirma fara rezerve ca fondurile de-a moaca de la stat se dau pe… bani frumosi. Cu alte cuvinte, daca dispui sau faci rost de finante pentru investitia aprobata, vei primi si sumele de la buget. Daca nu, nu…
Va amintiti, probabil, de cele 329,3 miliarde lei alocate i 1999 pentru finantarea proiectelor de dezvoltare regionala. Ca sa venim de-acasa, acele fonduri proveneau din Fondul National de Dezvoltare Regionala si, pentru ca nu a existat vreo alta initiativa guvernamentala de a-i cheltui i timp, s-a hotarit, i ultimul moment, alocarea lor sub forma de finantari nerambursabile pentru IMM. Noroc ca i toamna aceluiasi an avusese loc o licitatie Phare, organizata tot de ANDR (Programul Ro9807.01 „Politici Regionale si Coeziune”). Proiectele ramase i afara aprobarilor Phare au intrat pe finantarea de la buget, daca itruneau un punctaj minim.
Suma trebuie cheltuita iainte de a fi primita
Astfel, i 1999, ANDR a aprobat finantarea a 417 proiecte, i suma totala de 329,345 de miliarde lei (i medie, 800 milioane lei pe proiect). Un an mai tirziu, aceeasi institutie impartea o suma ceva mai mica, 168 miliarde lei, i cadrul a trei programe (Sprijinirea activitatilor agricole – 32 miliarde lei, Sprijinirea investitiilor – 66 miliarde lei, Dezvoltarea afacerilor – 70 miliarde lei). in total, au fost aprobate i 2000, din fonduri bugetare, 289 de proiecte.
Parafarea contractelor a durat luni de zile: pentru finantarile din 1999, contractele s-au semnat abia la sfirsitul anului 2000, pe cind cele de anul trecut sunt, multe dintre ele, i curs de parafare.
Pe linga itirzierile de luni de zile, o clauza strecurata i contract a dat peste cap planurile „beneficiarilor”. La vremea semnarii, nimeni n-a interpretat respectiva prevedere i sensul care avea sa fie dezvaluit de agentii… prea tirziu.
Modalitatea de plata impusa de ANDR consta itr-un avans de 15% din valoarea aprobata, urmind ca transele intermediare sa fie acordate „pe baza de decontare”. Ce iseamna acest lucru? Derutati, contractantii au sunat la ADR-urile locale. Raspunsul a socat. Avansul a fost virat, dar cu restul platii nu este atit de simplu. Sumele trebuie acoperite din fonduri proprii, dupa care statul se ofera sa deconteze…
De-a dreptul ilogic, cita vreme finantarile nerambursabile au drept scop asistenta itreprinderilor mici si mijlocii lipsite de resurse financiare. Daca fondurile au ajuns la itreprinzatori care aveau deja resurse financiare, ne itrebam pe ce criterii?!
Pe de alta parte, surse din ANDR si din ADR-urile din tara indica faptul ca mecanismul finantarii va fi si pentru fondurile din 2000 similar cu cel inaugurat cu un an iainte: avans 15%, restul sumei urmind sa fie asigurat de beneficiari si ulterior decontat de buget.
Pentru o mai buna itelegere a lucrurilor: sa luam cazul unui proiect cu o valoare de 600 de milioane lei. 15% din suma, adica 90 de milioane se varsa, ca avans, i contul firmei. Transa intermediara, de 35%, sa zicem (210 milioane lei), va fi primita, prin „decontare”, doar dupa ce firma cheltuieste banii (din ce surse?!).
Autoritatile sugereaza solutii ilegale
Solutia pe care o dau reprezentantii ANDR: un credit pe termen scurt, sunt cheltuiti banii si, pe baza facturilor, statul deconteaza. Dobinzi, garantii le par fleacuri celor care propun aceasta solutie. Imposibil, raspund reprezentantii celor direct implicati. Pe linga ca-i absurda, spun ei, o asemenea rezolvare ar fi ilegala, icalcind prevederile contractului. Conform acestuia, sumele alocate i transele intermediare vor fi automat folosite pentru decontarea unor investitii deja realizate si achitate. „A ramine i contul beneficiarului (ceea ce s-ar itimpla, i cazul decontarii) sau a fi utilizate pentru acoperirea unor credite iseamna o deturnare a fondurilor de la scopul prevazut i contract”, atrag atentia juristii firmelor i cauza.
Pentru comparatie, prezentam, pe scurt, procedura Phare. Se aloca un avans de 80%, suma reflectindu-se, pe masura utilizarii ei, i documente justificative. Doar transa finala, de 20%, se aloca i sistemul decontarii. Din resursele create prin utilizarea avansului, firma va acoperi restul sumei, urmind sa-si deconteze cheltuielile.
Ignorind procedurile europene, ANDR invoca legea romineasca si impune o regula cu susu’n jos. Interesant este ca, la data scrierii acestor rinduri, institutia despre care vorbim nici nu mai exista. A devenit departament i Ministerul Dezvoltarii si Prognozei.
Cei care s-au ocupat la vremea respectiva de contracte (tutelati de fostii presedinti ai ANDR – Liviu Marcu, respectiv, Mihai David) paseaza pisica de la unii la altii.
Departamentul de Investitii spune ca Departamentul Economic a conceput contractele, pe cind cel din urma informeaza ca nu cei de aici s-au ocupat de acestea. ANDR este i plina restructurare, preluata de noul minister, astfel ca… gaseste acul i carul cu fin.
Dorian Vorel, director investitii la fosta ANDR, explica: „Legea finantelor publice impune procedeul decontarii pentru transele intermediare. Daca am fi aplicat alt mecanism, am fi icalcat legea, putind fi acuzati de frauda”. Pe de alta parte, contractele nu au fost puse i fata beneficiarilor fara sa treaca mai itii pe la Ministerul Finantelor, pentru avizare. Directorul i cadrul Directiei Buget din acest minister, Marian Cojoc, explica, citind Legea finantelor publice (nr. 72/1996): „Avansurile de la buget nu pot depasi 30%”.
De ce a stabilit ANDR 15%, nici macar 30%? Reprezentantii ANDR nu stiu nici ei. Oricum, explicatia nu ar rezolva problema. Indiferent a cui este vina, ar fi de dorit ca situatia sa fie deblocata. Una dintre solutii ar fi promovarea de urgenta a unui act normativ care sa clarifice situatia. Logic ar fi sa fie urmata procedura Phare, care, reamintim, permite un avans de pina la 80%.
La scurt timp de la instalare, ministrul dezvoltarii si prognozei, Leonard Gheorghe Cazan, si ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, au de trecut un test important. Vor icepe mandatul cu o bila alba?