Investitorii care şi-au plasat banii în fonduri deschise de investiţii, în special în cele de acţiuni listate la bursa de valori, au uitat ce înseamnă randamentele pozitive.
Scăderea unităţilor de fond, cu rare şi slabe semne de revenire, ridică semne de întrebare în privinţa strategiei de investiţii a fondurilor, conduse, teoretic, de manageri bine pregătiţi şi cu experienţă în domeniu. De ce înregistrează fondurile cu portofolii exclusive în acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pierderi mai mari decåt investitorii mici, investitori care sunt, în mod normal, angajaţi într-o altă activitate, iar bursa este doar un vehicul de economisire?
Problema este spinoasă din punctul de vedere al dezvoltării pieţei autohtone de capital. În toate pieţele mari şi dezvoltate, valoarea economiilor investite în unităţile fondurilor deschise o depăşeşte cu mult pe cea a sumelor investite personal. Adică investitorii pasivi, cei care doresc să profite de pe urma randamentelor bursiere fără să fie nevoiţi să înveţe metodele de tranzacţionare şi nici să urmărească zilnic cotaţiile, preferă să achiziţioneze unităţi ale unui fond de investiţii care va tranzacţiona în locul lui. Alături de cei care au o toleranţă mai scăzută la risc şi îşi ţin economiile la fondurile diversificate, de obligaţiuni sau monetare, aceşti investitori formează marea masă a persoanelor implicate în piaţa de capital.
Disponibilitatea există şi pe piaţa noastră. Depozitele bancare ale populaţiei se ridicau la sfårşitul lunii aprilie la 20,5 miliarde de euro. Valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale era, la sfårşitul lunii trecute, de circa 250 de milioane de euro, adică aproximativ 1,5% din valoarea economiilor populaţiei. Iar oferta Transgaz Mediaş de la finele anului trecut, cu cereri în valoare totală de 1,8 miliarde euro, a arătat că şi persoanele fizice sunt dispuse să îşi valorifice economiile pe bursă.
Fondurile noastre de investiţii au în continuare o „moştenire grea“, lăsată de scandalurile FNI şi SAFI, care au zdruncinat din temelii încrederea investitorilor mici în acest tip de economisire. „Valorile reduse ale investiţiilor în fondurile deschise sunt justificate de lipsa încrederii pe care oamenii o au în această piaţă, lipsă cauzată de scandalurile din trecut, în special al FNI“, spune Adrian Simionescu, preşedinte Vienna Investment Trust. Încredere care a fost pusă la încercare şi de criza prin care a trecut bursa în ultimele 12 luni. Accentul cade pe evoluţia plasamentelor fondurilor de anul acesta, cånd a fost testată şi abilitatea administratorilor de a obţine randamente în condiţii de trend descendent la bursă.
Blue-chips-urile rămån plasamentele preferate
Strategiile fondurilor deschise de acţiuni sunt bazate pe portofolii diversificate, accentul fiind pus pe titlurile lichide, care pot fi valorificate uşor atunci cånd unităţile trebuie răscumpărate. Acţiunile SIF, ale băncilor mari listate şi ale altor companii mari sunt obligatorii pentru toate fondurile de investiţii. Mai mult, închiderea de către fond a poziţiilor deschise la astfel de companii va afecta mai puţin piaţa datorită valorii ridicate a acţiunilor libere la tranzacţionare şi a numărului mare de acţionari. În cazul societăţilor cu capitalizare mică, valorificarea participaţiilor fondurilor poate trage în jos cotaţia cu procente bune din cauza lichidităţii reduse.
Criza puternică de la începutul anului a transformat fondurile în „acţionari captivi“, din cauza violenţei cu care au scăzut acţiunile. „Pe de o parte, fondurile nu au mai avut intrări de capital care să le permită modificarea portofoliului, iar pe de alta, nu au putut vinde deoarece ar fi cauzat o depreciere şi mai masivă a titlurilor deţinute“, spune Adrian Simionescu. Practic, riscul investiţiei în acţiuni listate a putut fi observat foarte uşor, criza afectånd toate titlurile şi toţi investitorii din piaţă.
„Din pricina dispersiei acţiunilor din fondurile noastre, deprecierea din 2008 a fost chiar mai mare decåt cea a anumitor indici. Anul în curs este oricum un an dificil din cauza scăderilor din primele luni, care au afectat toate acţiunile listate“, spune Eugen Voicu, director general al Certinvest, societate din grupul AVIVA. Fondul de acţiuni Intercapital, administrat de Certinvest, are cei mai mulţi investitori, 2.260 la număr, şi o valoare netă a activelor de 18,27 milioane lei la sfårşitul lunii mai, a şaptea valoare din totalul de 15 fonduri. În ultimele 12 luni, valoarea unităţii de fond Intercapital s-a depreciat cu circa 20%, în linie cu celelalte fonduri de acţiuni. Cea mai mare scădere de la începutul anului o consemna, săptămåna trecută, Raiffeisen Acţiuni (-31,2%), în timp ce „performanţa“ cea mai bună dintre fondurile de acţiuni o avea Star Next, cu o scădere de „numai“ 10,8%.
Revenirea pe profit, nu mai devreme de 12 luni
Există, totuşi, şi o ştire pozitivă în evoluţia fondurilor şi a investitorilor de anul acesta: încrederea pe care investitorii deja prezenţi o au în strategiile fondurilor de acţiuni. Acest lucru poate fi observat în valoarea retragerilor, apropiată de cea a noilor subscrieri. „Investitorii au posibilitatea de a-şi muta investiţia dintr-un fond în altul atunci cånd evoluţia pieţei este defavorabilă. La Certinvest îşi pot transfera investiţiile din acţiuni în obligaţiuni fără nici un comision sau cost suplimentar“, arată Eugen Voicu.
Pierderile fondurilor din acest an vor fi însă foarte greu de recuperat în următoarele şase luni. Revenirea pe profit este văzută de administratori după o perioadă de circa 12 luni, un termen mediu sau lung fiind considerat chiar mai potrivit pentru maturizarea investiţiei. „Sunt convins că randamentele fondurilor din următoarele 12 luni vor fi mai bune decåt cele ale depozitelor bancare, dar noi recomandăm investiţiile întinse pe mai mulţi ani, un termen mediu sau lung fiind optim pentru obţinerea unui randament bun“, spune directorul general al Certinvest. Trebuie însă să se mai deschidă şi apetitul investitorilor pentru piaţa de capital înainte de a avea o revenire de durată a acţiunilor de la bursă.
«Anul acesta este un an greu pentru fondurile de investiţii şi va fi foarte dificil să atingem performanţele de anul trecut, chiar dacă bursa va reveni pe un trend ascendent.»
Eugen Voicu, director general Certinvest
250 mil. euro era valoarea activelor nete ale fondurilor deschise de investiţii la sfårşitul lunii trecute, în scădere cu 5% faţă de începutul anului
2.260 este numărul de investitori de la Intercapital, fondul de acţiuni administrat de Certinvest, dintr-un total
de aproximativ 15.000 de investitori în fondurile de acţiuni
