Guvernul României va prelua, cel mai probabil, modelul maghiar și va reduce Pilonul II de pensii la dimensiuni care nu le vor mai permite administratorilor obținerea unor randamente decente. Unul dintre efectele mai puțin negative ale reformei din Ungaria a fost că persoanele cu venituri medii și mari și-au întors privirea către fondurile de investiții.
Guvernul României va plafona contribuția salariaților către fondurile obligatorii de pensii și, ulterior, va oferi oamenilor posibilitatea de a alege între a contribui doar către pensia de stat, (Pilonul I) sau și către pensia de stat și către fondurile private (Pilonul II). Acesta este cel mai plauzabil scenariu pentru viitorul sistemului de pensii, iar el urmează întocmai modelul Ungariei. Cu o contribuție plafonată, cel mai probabil, la 84 de lei, fondurile de pensii nu vor mai putea reuși să obțină rezultatele de până acum (randament mediu de 9% în cei zece de ani de activitate sau câteva miliarde de lei în plus aduși față de contribuții).
Prin comparație, în prezent, partea de contribuție care merge către fondurile private la un salariu brut de 3.500 de lei este de aproximativ 130 de lei. În aceste condiții, atunci când Guvernul va veni, în pasul al doilea, să întrebe contributorii dacă mai vor sau nu să alimenteze și fondul privat, administratorii nu vor mai putea avea o ofertă atractivă.
Așadar, o bună parte din populație va alege doar Pilonul I, mai ales dacă statul va proceda în așa fel încât cei care nu își exprimă opțiunea să fie automat repartizați la stat. Este modelul din Ungaria, unde, după reformă, au apărut și efecte mai puțin negative pentru mediul investițional.
„Nimeni nu își dorește ca Pilonul II să dispară. Dar, dacă e să judecăm după ce s-a întâmplat în Ungaria și Polonia, pare că schimbările i-au stimulat pe cei din clasa socială mai înaltă să își aplece atenția către fondurile de investiții“, spune Aurel Bernat, director general al BT Asset Management, al treilea jucător de pe piața fondurilor mutuale. De altfel, fondurile de investiții și pensia facultativă, numită și Pilon III, sunt singurele instrumente de economisire pe termen lung disponibile în România. Ar mai fi și asigurările de viață cu componentă investițională, însă acestea sunt doar o altă formă de plasament prin fonduri de investiții, împachetate împreună cu o asigurare de viață.
Românii preferă depozitele, deși fondurile mutuale au avut performanțe mult mai bune
Fondurile de investiții au marcat rezultate importante în România, însă nu reușesc să confirme în ceea ce privește atragerea de clienți noi. Românii preferă în continuare formele de investiții pe termen scurt și foarte scurt, în ciuda randamentelor practic nule oferite de aceste instrumente. Dan Popovici, directorul OTP Asset Management, amintește că românii țin în conturi curente și depozite overnight nu mai puțin de 72 de miliarde de lei, în timp ce doar 16% din totalul depozitelor au scadențe mai mari de un an. Chiar și în cazul fondurilor de investiții, considerate instrumente pe termen lung, perioada medie de deținere este de doar 520 de zile, adică de mai puțin de doi ani.
„Clienții se gândesc că au nevoie de bani pe termen scurt“, explică Dan Popovici. În opinia lui Răzvan Szilagyi, directorul Raiffeisen Asset Management, nu este în niciun caz de dorit ca fondurile de pensii de Pilon II să fie afectate.
„Nu suntem competitori cu fondurile de pensii, dar putem oferi soluții. Este de dorit ca Pilonul II să existe în continuare în actuala formă. Din păcate, din punctul de vedere al economisirii suntem foarte jos. Trebuie să convingem oamenii să facă ceva. Să încercăm să trezim sentimentul că trebuie să facă ceva. Iar atunci când ai alternative, piața se dezvoltă mai bine“, a declarat Szilagyi. De altfel, fondurile de investiții au crescut substanțial în perioada de după criza din 2008. O ușoară scădere a activelor a început să se vadă abia anul acesta. În prezent, activele totale administrate de fondurile deschise de investiții se apropie de 23 de miliarde de lei, de cinci ori mai mult decât în 2010. Randamentele nete anuale ale fondurilor au atins, în unele cazuri, și 25%, cu o medie de peste 10%, nivel cu mult peste ce pot oferi depozitele bancare sau fondurile de pensii facultative.
Acest articol a fost publicat în numărul 21 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 28 mai-3 iunie 2018