La nivel european, tot mai multe fonduri de investiţii sunt atrase de promisiunea unor profituri sigure în industria de cablu. Operatorii europeni au obţinut venituri cu 10% mai mari decât în anul 2005. Apetitul fondurilor private pentru companiile de cablu, în vestul Europei, a fost remarcat recent în timpul Congresului de Cablu organizat de asociaţia profesională la nivel european, ECCA (European Cable Communication Association), la Amsterdam. Cabliştii europeni au constata
La nivel european, tot mai multe fonduri de investiţii sunt atrase de promisiunea unor profituri sigure în industria de cablu. Operatorii europeni au obţinut venituri cu 10% mai mari decât în anul 2005.
Apetitul fondurilor private pentru companiile de cablu, în vestul Europei, a fost remarcat recent în timpul Congresului de Cablu organizat de asociaţia profesională la nivel european, ECCA (European Cable Communication Association), la Amsterdam.
Cabliştii europeni au constatat că anul 2006 a fost unul de cotitură, cu creşteri de peste 10% în încasările tuturor liniilor de produse care intră în componenţa aşa-zisului „triple play“ (telefonie, internet, televiziune) şi cu o creştere catalogată drept excepţională, de 53%, a televiziunii digitale prin cablu.
Atractivitatea industriei de comunicaţii face ca fondurile de investiţii să ţintească aşadar şi cablul. Prima intrare a fondurilor în această industrie a fost înregistrată în anul 2003, când au fost cumpărate active la companiile de cablu în valoare de şase miliarde de euro. În 2005, şi mai ales în 2006, fondurile de investiţii au înregistrat cel de-al doilea mare salt în „interiorul“ industriei de comunicaţii prin cablu, investind în active evaluate la şase şi, respectiv, opt miliarde de euro.
În 2006, au crescut atât investiţiile fondurilor în cablu, cât şi aşa-zisele investiţii „cablu-în-cablu“, prin care companii de cablu cumpără alţi jucători din acelaşi domeniu. Fuziunile şi achiziţiile în interiorul industriei au vizat active în valoare de zece miliarde de euro, în 2006, potrivit unui studiu prezentat de Screen Digest, la congresul de cablu de la Amsterdam. Din zece tranzacţii, opt au fost derulate prin fondurile financiare, în vreme ce cu un an înainte doar cinci din 15 erau tranzacţii ale vehiculelor financiare de tipul „private equity“.
Fonduri ca Warburg Pincus, Cinven, Carlyle Group, Providence Equity, Candover sau Mid Europa Partners au ajuns să fie principalii proprietari în cablul european din câteva din cele mai mari pieţe europene: Franţa (fondul Cinven şi operatorul de cablu luxemburghez Altice au cumpărat reţeaua UPC), Suedia (fondurile Providence Equity şi Carlyle au cumpărat reţeaua UPC) sau Olanda (fondurile Warburg Pincus şi Cinven controlează cei doi operatori care domină piaţa locală de telecomunicaţii – Essent şi Casema).
Între timp, lupta dintre „telecomuri“ se ascute pe plan european. Cabliştii lansează cu tot mai mult succes telefonie şi internet, felia din veniturile proprii realizate de acestea atingând anul trecut 22%, respectiv 18%, dublu faţă de anul 2000. Cablul a realizat anul trecut la nivel european 12,4 miliarde de euro din televiziune, 3,5 miliarde, din internet şi 2,9 miliarde, din telefonie.
Telecomurile tradiţionale au în continuare cel mai greu cuvânt de spus pe piaţa furnizării de servicii de voce şi internet şi contraatacă şi ele „inima“ businessului de cablu, lansând propriile servicii de distribuţie de entertainment televizat. Exemplele se regăsesc chiar şi la noi, cu lansarea serviciului TV prin satelit Dolce, în cazul Romtelecom. În România, raportul dintre veniturile telecomului tradiţional şi cel al întregii industrii de cablu a fost, în 2005, de 3 la 1. Raportul poate fi considerat pozitiv din perspectivă concurenţială, fiind cel mai mic din Europa, în vreme ce în alte ţări raportul dintre veniturile telecomurilor şi cel al cabliştilor fiind mult mai mare: 10 la 1 – în Germania, 8 la 1 – în Polonia, 16 la 1 în Cehia şi 6 la 1 – în Ungaria.
Specialiştii remarcă plasarea cablului în această competiţie în zona de mijloc a preţurilor de distribuţie, unde vârful este reprezentat de DTH, care atrage clienţii cu venituri mari. „Opţiunile strategice ale televiziunii prin cablu sunt să intre în competiţie în zona tarifelor de mijloc, să atace zona telecomurilor cu telefonie, internet şi servicii mobile de voce şi să atace zona tarifelor mari prin achiziţia de conţinut premium“, a declarat analistul Guy Bisson, de la Screen Digest.
Trecerea la cablul digital
«Sprijinim migraţia către cablul digital, eliminarea subvenţiilor statului în infrastructurile concurente ca DTT, WiFi şi FTTH şi revizuirea sistemului de plată a copyright-ului la o singură sursă cu realizarea de economii de 50%.»
Manuel Cubero, preşedinte Cable Europe
