Industria fondurilor mutuale din România este pe cale „să spargă“ al treilea prag în acest an, de 13 miliarde lei, după ce la finele lunii octombrie activele nete au ajuns la 12,98 miliarde lei, în creştere cu 27% faţă de nivelul de la sfârşitul anului trecut, de 10,2 miliarde lei.
Raportat la momentul intrării în criză, sfârşitul anului 2008, averea fondurilor mutuale a crescut de 13,6 ori, cu circa 12 miliarde lei, de la doar 941 milioane lei. Vedetele incontestabile din această perioadă au fost fondurile cu venit fix, adică cele cu risc scăzut, cum sunt fondurile de obligaţiuni şi cele monetare (cele mai multe migrând în ultimii doi ani în categoria Alte fonduri). Pe lângă faptul că au atras cei mai mulţi bani, fondurile cu venit fix au adus şi cele mai mari randamente investitorilor.
Spre exemplu, fondurile de obligaţiuni locale au atras în ultimii aproape cinci ani subscrieri nete de 2,84 miliarde lei, în timp ce activele nete au avansat cu 5,19 miliarde lei (de la 246 mil. lei la 5,437 mld. lei). Asta înseamnă că administratorii fondurilor locale de obligaţiuni au generat investitorilor un câştig brut de 2,36 miliarde lei din plasarea banilor, ceea ce reprezintă 45% din avansul activelor din această perioadă de circa cinci ani.
Cel mai mare fond din această categorie (cu o pondere de 93%) este Erste Bond Flexible RON, care este şi cel mai mare fond din întreaga industrie (o cotă de 37,5% din total), cu active de 4,82 miliarde lei la finele lunii octombrie. Randamentul Erste Bond Flex este de 7,82% pe ultimele 12 luni (al doilea cel mai mare din categorie) şi de 24,9% pe ultimii 3 ani (de asemenea al doilea cel mai mare din categorie).
Din datele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), se observă că mai multe fonduri cu venit fix au reuşit, în ultimii trei ani, să obţină randamente de peste 20% – OTP Obligaţiuni (28,1%), Certinvest Obligaţiuni (21,9%), ING Bond (21,2%), BT Obligaţiuni (21%), Raiffeisen RON Plus (22,4%) şi Raiffeisen Confort (22,3%). Şi două fonduri cu venit fix denominate în euro au reuşit o performanţă remarcabilă în ultimii 3 ani – BRD Euro (14,1%) şi Raiffeisen Euro (12,1%).
Ca o pată de culoare, cel mai mare randament din ultimele 12 luni din întreaga piaţă a fost obţinut de Audas Piscator, de 58%, graţie pariurilor reuşite pe francul elveţian.
Pe de altă parte, în afară de una-două excepţii, fondurile cu risc moderat sau ridicat, adică cele care investesc şi în acţiuni, sunt aproape nebăgate în seamă de investitori, atrâgând în 2013 doar 2% din subscrierile nete ale industriei fondurilor deschise de investiţii, ceea ce înseamnă o dezechilibrare puternică a industriei.
„Dacă ne uităm pe ultimii 5 ani, observăm o diversificare extrem de scăzută, o lipsă de sofisticare a pieţei, în condiţiile în care ideea de equity culture este în faza de laborator. Următorii 5 ani ar trebui să arate cu totul altfel, adică să avem cât mai multe plasamente în zona fondurilor ce investesc în acţiuni. Până nu vom avea constant şi consecvent exerciţii de genul ofertei Romgaz, nu avem cum să dezvoltăm sectorul de fonduri cu plasamente în acţiuni“, spune Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management.
Industria fondurilor mutuale s-a dezvoltat în ultimii cinci ani prin finanţarea deficitelor bugetare şi pe fondul crizei de lichidităţi. E timpul să finanţăm şi economia reală.
Dragoş Neacşu, preşedinte, Erste AM
