Fondul de pensii private obligatorii administrat de ING are cea mai mare expunere pe acţiuni, peste 12% din active, chiar dacă nu este înregistrat ca având grad de risc ridicat.
Plasamentele în acţiuni ale fondurilor de pensii adminsitrate privat (Pilonul II) au crescut constant în ultimele luni, ajungând la un nivel record la sfârşitul lunii septembrie: circa 155 de milioane de lei, echivalentul a 7,76% din activele acestora. Comparativ cu sfârşitul lunii iunie, fondurile de pe Pilonul II au dublat sumele alocate pe acţiuni.
Fondul cu cea mai mare expunere pe acţiuni este cel administrat de ING. Titlurile listate din portofoliul acestui fond valorau peste 97 milioane de lei la sfârşitul lunii septembrie, reprezentând aproape 12,5% din totalul plasamentelor efectuate la această dată. În schimb, singurul fond de pe Pilonul II cu grad de risc ridicat, cel administrat de Generali, avea plasamente pe bursă în valoare de circa zece milioane de lei, adică aproximativ 6,3% din activele administrate. Fondul administrat de ING are grad de risc mediu, chiar dacă ponderea acţiunilor în portofoliul de investiţii era de două ori mai mare decât în cazul fondului Generali.
Discrepanţa dintre gradul de risc declarat şi alocarea în acţiuni, instrumente de investiţii cu grad de risc ridicat, are mai multe cauze, acestea ţinând de reglementări, dar şi de strategiile pe care le au administratorii fondurilor pe partea de investiţii. Oficialii Generali amintesc că fondul şi-a mărit expunerea pe acţiuni în ultimele luni, mişcare făcută în concordanţă cu politica de investiţii. „Acesta este un moment, nu este viitorul“, spune directorul de investiţii al Generali Fond de Pensii, Anne-Marie Mancaş, referindu-se la expunerea pe acţiuni a fondului şi la faptul că momentul achiziţionării unor titluri este o parte importantă din strategia de investiţii.
Concomitent, directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea, explică expunerea mai mare a fondului pe acţiuni prin termenul lung pe care se fac investiţiile, având în vedere că majoritatea participanţilor pe Pilonul II vor începe să încaseze pensia privată abia peste 20 de ani. „Orizontul de timp lung înseamnă că trebuie să ne gândim la o alocare substanţială în acţiuni. Ce înseamnă alocare substanţială rămâne un termen subiectiv, nu există undeva, într-un manual, două limite clare de alocare în acţiuni“, adaugă Bunea. De exemplu, fondurile din Polonia aveau aproape 30% din active plasate în acţiuni la sfârşitul lunii septembrie, în timp ce unele fonduri din America Latină au o politică de investiţii extrem de agresivă, având expuneri de 80% în acţiuni.
Expunerea pe acţiuni, necuantificată în gradul de risc
Fondurile de pensii beneficiază de o derogare care le permite să investeacă integral sumele administrate în titluri de stat, această reglementare permiţându-le administratorilor să fie extrem de prudenţi. Însă, puţini administratori utilizează în prezent această derogare, majoritatea preferând să-şi diversifice plasamentele pentru a putea obţine randamente mai mari. Mult mai important însă, încadrarea fondurilor într-o categorie de risc nu reflectă şi cât de mulţi bani intenţionează administratorul să plaseze în instrumente cu grad de risc ridicat, precum acţiunile.
Reglementările actuale stabilesc gradul de risc al fondurilor numai în funcţie de ponderea investiţiilor în instrumente cu grad de risc scăzut şi cu venit fix – titluri de stat, obligaţiuni neguvernamentale şi alte instrumente care beneficiază integral şi necondiţionat de garanţii din partea Statului. Fondurile care investesc între 65% şi 85% din active în astfel de instrumente au grad de risc scăzut, iar cele care plasează 50% – 65% din bani în acest tip de titluri intră în categoria celor cu grad de risc ridicat. În limbaj de specialitate, acest tip de clasificare se face numai după riscul de credit – adică riscul asociat celui care a emis titlurile cumpărate de fondurile de pensii.
„Clasificarea curentă nu se uită deloc la riscul de piaţă”, spune directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea. Riscul de piaţă reflecă şi fluctuaţiile pe care le poate înregistra un titlu deţinut într-o anumită perioadă. Oficialul ING adaugă că probabil clasificarea fondurilor va trebui modificată în viitor şi că aceasta ar trebui să ţină cont de riscul de piaţă sau de mai multe tipuri de riscuri.
Investiţiile fondurilor
Administratorii nu mai sunt obligaţi să publice structura detaliată a investiţiilor, adică toate titlurile mobiliare din portofoliu. Totodată, majoritatea administratorilor păstrează secretul asupra titlurilor cumpărate, deoarece nu vor ca strategia lor de investiţii să fie copiată şi de concurenţă. Investiţiile pe bursă urmăresc de obicei un benchmark, iar pentru piaţa autohtonă acesta este indicele BET. Acţiunile cuprinse în acest indice sunt cele emise de companii lichide, precum Banca Transilvania, BRD, Petrom, Transgaz. De asemenea, fondurile mai au şi plasamente în titlurile emise de SIF-uri.
Orizontul de timp lung înseamnă că trebuie să ne gândim la o alocare substanţială în acţiuni.
Emilia Bunea, director general ING Fond de Pensii
155 milioane de lei era valoarea titlurilor listate din portofoliile fondurilor de pensii de pe Pilonul II la sfârşitul lunii septembrie a.c.
