Fondurile de pensii îşi pierd interesul pentru plasamente externe

Obligaţiunile corporative emise de entităţi din alte state europene au atras cea mai mare parte din sumele plasate de fondurile de pensii private în afara pieţei româneşti. Aproape 27% din banii ad­ministraţi de fondurile de pensii private obligatorii (Pi­lonul II) erau plasaţi la sfârşitul lunii mai în afara ţării. Concomitent, aproape 19% din banii administraţi de fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au avut aceeaşi destinaţie. Investiţiile externe sunt făc

Obligaţiunile corporative emise de entităţi din alte state europene au atras cea mai mare parte din sumele plasate de fondurile de pensii private în afara pieţei româneşti.

Aproape 27% din banii ad­ministraţi de fondurile de pensii private obligatorii (Pi­lonul II) erau plasaţi la sfârşitul lunii mai în afara ţării. Concomitent, aproape 19% din banii administraţi de fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au avut aceeaşi destinaţie. Investiţiile externe sunt făcute de cele mai multe ori pe pieţele europene, în condiţiile în care limitările pe care trebuie să le respecte administratorii nu fac diferenţe între acestea şi piaţa locală.

Valoarea totală a sumelor plasate de fondurile de pensii private pe pieţele externe însuma circa 407 milioane de lei, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Cea mai mare parte din aceste sume reprezintă plasamentele externe realizate de fondurile de pe Pilonul II, în condiţiile în care şi activele administrate de acestea sunt semnificativ mai mari decât cele de pe Pilonul III.

Ponderea investiţiilor făcute pe pieţele europene în totalul investiţiilor a fost în uşoară scădere în mai faţă de luna precedentă. Concomitent, şi valoa­rea totală a investiţiilor plasate în străinătate a scăzut, dar  nesemnificativ.

Obligaţiunile, atracţia principală

Administratorii fondurilor de pensii private au investit cea mai mare parte a sumelor plasate în afara ţării în obligaţiuni corporative. „Este vorba de diversificare, prin cumpărarea de obligaţiuni corporative, de regulă investind în lei pentru a nu lua şi risc valutar”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii. Motivul pentru care administratorii au ieşit pe pieţele externe este diversificarea portofoliilor şi a instrumentelor în care aleg să facă plasamente.

„Cheia este diversificarea; avem puţine instrumente pe plan local“, mai adaugă Bunea. În plus, obligaţiunile în lei listate pe alte pieţe le-au adus administratorilor şi randamente mari, chiar şi de 22%. Emisiunea de obligaţiuni în lei a Erste Bank, listată pe Bursa din Luxemburg, a oferit un astfel de randament investititorilor la sfârşitul anului trecut. În acelaşi timp, obligaţiunile BRD au oferit randamente de circa 18%, iar cele ale Rabobank, de circa 13%, ambele fiind emise în lei.

„Cred că va fi o tendinţă de scădere a procentajului din active investit pe pieţele externe, deoarece mediul nu mai este atât de propice – randamentele la obligaţiunile corporatiste au scăzut foarte mult“, anticipează Dorin Boboc, directorul de investiţii al Allianz-Țiriac.

În ultima perioadă, randamentele oferite de obligaţiunile corporative în lei au scăzut la circa 11% în luna iunie, în cazul obligaţiunilor emise de BMW Finance N.V. În lunile anterioare, când fondurile de pensii private obligatorii au preferat obligaţiunile corporative externe, acestea ofereau randamentele superioare celor aferente titlurilor de stat autohtone.

În perioada decembrie – octombrie, ran­damentul me­­­diu oferit de titlurile de stat în lei a fost de 13% -14%, scăzând sub acest nivel în ianuarie.  În mai, acestea le-au adus ­investitorilor un câştig mediu de 11,25%.

Începând cu luna februarie însă, fondurile de pensii de pe Pilonul II au prins gustul titlurilor de stat emise în euro. Sumele plasate în astfel de instrumente nu sunt semnificative – 0,3% din total la sfârşitul lunii mai, adică 4,3 milioane de lei.

Randamentele titlurilor de stat în euro ajung de cele mai multe ori până la circa 6% – 7%. În schimb, în cazul în care randamentul oferit de acestea în euro este transformat în lei, cu ajutorul instrumentelor de hedging, poate deveni „interesant – adică mai mare decât cel oferit de titlurile de stat în lei“, explică Boboc mişcarea făcută de o parte din administratorii fondurilor de  pensii private obligatorii.

Titlurile de stat au cea mai mare pondere în portofoliile fondurilor de pensii: peste 53% în cazul Pilonului II, respectiv aproape 60% în cazul fondurilor de pensii facultative.

Cred că va fi o tendinţă de scădere a procentajului din active investit pe pieţele externe, deoarece mediul nu mai este atât de propice – randamentele au scăzut foarte mult.
Dorin Boboc, director investiţii Allianz-Țiriac Pensii

1,43 miliarde de lei era valoarea activelor nete adminsitrate de fondurile de pensii de pe Pilonul II la sfârşitul lunii mai, potrivit CSSPP

Câţi bani au plasat în afara ţării fondurile de pe Pilonul II

Ponderea investiţiilor pe pieţele externe era de aproape 27% la finele lunii mai, faţă de 30% în lunile precedente. Cea mai mare parte a sumelor a fost plasată în obligaţiunile companiilor.