Curtea de Conturi Europeană a constatat că eficacitatea şi eficienţa banilor alocați prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) alocaţi instrumentelor financiare destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) au fost diminuate de un cadru de reglementare care nu avea un caracter adecvat pentru diferitele tipuri de instrumente financiare utilizate. S-au înregistrat foarte multe întârzieri în ceea ce priveşte intervalul necesar pentru ca fondurile să ajungă la IMM-urile beneficiare, iar acţiunile sprijinite nu au dat dovadă de eficacitate din perspectiva efectului de pârghie asupra investiţiilor private (atragerea de investiţii private).
Analizele deficitului de finanţare a IMM-urilor, în cazurile în care au fost elaborate, au fost afectate de deficiențe considerabile. În plus, au existat cazuri în care intermediarii financiari utilizaţi au impus IMM-urilor beneficiare plata unor tarife de administrare nejustificate.
Acest audit al performanţei efectuat de Curtea de Conturi Europeană a pus în evidenţă faptul că utilizarea cadrului de reglementare a fondurilor structurale în scopul sprijinirii IMM-urilor prin intermediul instrumentelor financiare, în condiţiile în care acest cadru a fost conceput iniţial pentru acordarea de fonduri cu titlu de granturi, a constituit un demers neadecvat, întrucât acest cadru nu ţine cont de caracteristicile particulare ale instrumentelor de participare la capital şi ale celor de tip credit care au fost utilizate.
Au fost constatate carenţe la nivelul dispoziţiilor referitoare la „efectul de pârghie” şi la „reciclarea” fondurilor, precum şi în ceea ce priveşte justificarea sumelor care au fost alocate măsurilor de inginerie financiară, condiţiile pentru justificarea recurgerii la un tratament preferenţial al sectorului privat şi condiţiile de eligibilitate pentru capitalul circulant.
Curtea de Conturi Europeană adresează Comisiei un număr de recomandări în vederea îmbunătăţirii cadrului de reglementare destinat acestor instrumente, precum şi a gestionării lor într-un mod eficient şi eficace:
• să se asigure că, atunci când aprobă măsurile, propunerile statelor membre sunt justificate prin analize ale deficitului de finanţare de o calitate suficient de bună;
• să pună la dispoziţie un sistem de monitorizare şi de evaluare fiabil şi solid din punct de vedere tehnic;
• să exploreze posibilitatea de a pune la dispoziţia statelor membre structuri şi instrumente simplificate şi care să îşi fi dovedit eficacitatea, astfel încât să se accelereze implementarea şi să se reducă costurile de administrare;
• să definească şi să stabilească cerinţe minime pentru efectul de pârghie şi pentru „reciclarea” fondurilor.
În cazul în care aceste recomandări nu pot fi puse în aplicare în cadrul corespunzător politicii de coeziune, Curtea concluzionează că ar trebui să se analizeze alte modalităţi mai eficace prin care se poate acorda acest tip de sprijin întreprinderilor mici şi mijlocii.
Curtea de Conturi Europeană a auditat eficienţa şi eficacitatea măsurilor de inginerie financiară cofinanţate în cadrul FEDER în cursul perioadelor de programare 2000-2006 şi 2007-2013. Auditul s-a bazat pe un eşantion de proiecte derulate în Regatul Unit, Germania, Slovacia, Ungaria şi Portugalia, precum şi pe examinarea sistemelor de gestionare, de monitorizare şi informaţionale ale Comisiei şi ale statelor membre.
IMM-urile reprezintă piatra de temelie a economiei UE, creând locuri de muncă, favorizând inovarea şi generând venituri. Ele pot suferi însă de un deficit de finanţare, care le restricţionează accesul la tipul şi la volumul de finanţare de care au nevoie. UE sprijină spiritul antreprenorial în cadrul politicii privind întreprinderile şi în cadrul politicii de coeziune. Principala modalitate de sprijin în cadrul politicii de coeziune o reprezintă granturile, dar se apelează din ce în ce mai mult, în cadrul FEDER, la instrumente financiare, care au capacitatea de a furniza un sprijin rambursabil de care pot beneficia mai multe valuri succesive de IMM-uri.