Fiecare regiune, mai putin Bucuresti-Ilfov, reuneste cinci-sapte judete si are drept coordonator de programe regionale Agentia de Dezvoltare (ADR). Pe langa ADR, un cuvant greu de spus in evaluarea proiectelor il au presedintii de consilii judetene, reprezentantii consiliilor locale orasenesti si reprezentantii consiliilor municipale din fiecare judet, care alcatuiesc Consiliul pentru Dezvoltare Regionala. Fara aprobarea lor, listele de proiecte nu trec mai departe la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. In cazul fondurilor Phare, ultimul cuvant il are Delegatia Comisiei Europene (CE). Sub ochiul acesteia, mismasurile se fac mai greu. In schimb, fondurile exclusiv bugetare atrag ca un magnet clientii politici, sefii de judete, persoane cu portofoliu, oameni cu bani. Circula teoria ca ei sunt primii serviti. Am dori sa o putem combate.
Programul Phare de Coeziune Economica si Sociala aduce Romaniei 100 de milioane de euro pentru imbunatatirea mediului de afaceri si pentru masuri sociale. Prima componenta a fost lansata in mai anul trecut si vizeaza un sector mereu refuzat la credite: intreprinderile noi, micro-intreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii recent infiintate. Schema de finantare (componenta B1) acorda 12,95 milioane de euro din banii UE si cofinantare de la buget. Pentru cine sunt acesti bani? Am gasit, pe lista primelor aprobari, societati ale unor fosti functionari-cheie din Finantele Publice.
Intamplator, prima lista pe care am luat-o la mana a fost de la Bucuresti Ilfov. (ADR a fost prompta in comunicarea informatiilor si ne-a transmis rezultatele din proprie initiativa.) Firma Audit One se numara printre cele care au primit valoarea maxima, 50 de mii de euro, pentru proiectul „Servicii integrate pentru IMM: implementarea standardelor internationale de contabilitate”. O solicitare de rutina la Registrul Comertului a dat la iveala asociatii. Audit One este fondata si condusa de Ana Dinca (95%), fost director la Directia Generala a Finantelor Publice Ilfov (1998) si fost director adjunct la Directia Impozite si Taxe Bucuresti (1997). Reamintim ca Ana Dinca a fost debarcata din Finantele Publice in urma unui scandal rasunator referitor la rambursari ilegale de TVA. Ulterior, in afacerile private, Audit One a fost la un pas sa fie actionata in instanta pentru incalcarea drepturilor de autor.
Tot pe lista Bucuresti-Ilfov, si tot cu 50 de mii de euro, o alta firma: Romanian Soft Company,cu proiectul „Dezvoltare si comercializare de software HIS (Hospital Informational System), de management medical, creare si comercializare a trei noi produse software”. Firma a fost infiintata in decembrie 2000 de trei asociati, printre care Sebastian-Teodor-Gheorghe Vladescu (30%). Contactat, Sebastian Vladescu spune ca avea mai de mult o firma care comercializez echipamente medicale, iar clientii aveau nevoie de un soft adecvat. Intrebat daca functia detinuta in Ministerul Finantelor Publice a influentat in vreun fel aprobarea proiectului, Sebastian Vladescu a spus : „Imi puneti o intrebare foarte delicata. Noi am facut mai multe aplicatii, dar niciodata nu am folosit traficul de influenta”. Nimeni nu ii contesta unui ex-ministru adjunct dreptul la fonduri Phare. Ceea ce incercam sa facem este sa evaluam, in termeni reali, sansele pe care un intreprinzator corect, neavenit in lumea politica, le are in fata altor solicitanti, mai greu de refuzat.
Sa aruncam o privire si la prima clasata. International Dredging Services are un plan de ecologizare a locurilor de agrement, in scopul inscrierii lor in normele internationale de mediu si al integarii in circuitul turistic intern si international. Firma are asociati doi cetateni straini, Lesly Tedesco (33,3%, cetatenie italiana), Vasile Paraschiv (33,3%, cetatenie belgiana), si unul roma Sergiu Dan Celebidache (33,3%, cetatenie romana). „Este legal ca o astfel de firma sa participe la acest program, avand capital peste 20% romanesc”, subliniaza Claudia Ionescu, purtator de cuvant la ADR Bucuresti-Ilfov. Intr-adevar, ghidul solicitantului stabileste conditii clare in acest sens.Reamintim ca in ianuarie a.c., ambasadorul UE la Bucuresti, Jonathan Scheelee, a cerut reevaluarea proiectelor in unele regiuni. In afara Bucurestiului si a regiunii Vest, celelalte nu au aprobarile finale. Intarzierile duc la efecte in lant, respectarea termenelor asumate devine dificila, planurile de afaceri sunt date peste cap, iar proiectele risca sa nu fie realizate. In licitatiile anterioare Phare unele contracte au fost abandonate, ca urmare a iesirii din grafic. Proiectul „Extinderea complexului turistic Neptun – statiunea Mamaia” din regiunea Sud-Est nu s-a mai realizat, deoarece constructia ar fi durat o perioada mai mare de timp decat cea ramasa dupa formalitati.
Alocarea fondurilor nu tine numai de politic. Un alt criteriu foarte important: banii. Un IMM nu are acces la fonduri Phare decat daca pune din fonduri proprii cel putin 40%. Astfel, de cele mai multe ori, banii ajung la societatile dezvoltate. Reusita depinde insa foarte mult si de perseverenta solicitantilor. Elocvent este cazul familiei Andrei din Targu-Jiu, Gorj, care si-a vandut apartamentul, pentru a investi ultimul ban si toata energia in ferma de vite de la Telesti, Gorj. Cel mai tanar investitor al familiei, Mihaela (20 de ani), a intocmit un proiect de afaceri care a fost aprobat in cadrul licitatiei Phare Coeziune Economica si Sociala 2000. Ferma de la Telesti a devenit un fel de muzeu al liberei initiative in judet, fiind scos la inaintare ori de cate ori o delegatie straina vine in judet.
Banii de la buget – afaceri pentru politicieni si Dramiral
Programele Nastase au alimentat conturile unor confrati de partid. Oalele se sparg in capul directorilor de agentii 269 de firme vor primi intre 0,5 si cinci miliarde lei de la buget. Fara supervizarea UE, proiectele unor persoane „importante” au trecut mai usor intr-un program de dezvoltare a zonelor sarace.
Cabinetul Nastase a lansat, la sfarsitul anului trecut, un program de 850 miliarde lei pentru dezvoltarea afacerilor in judete sarace. Numai societatile cu capital privat romanesc puteau participa cu proiecte de investitii, in urmatoarele judete: Alba, Tulcea, Giurgiu, Caras-Severin, Hunedoara si toata regiunea Nord-Est. Programul este gestionat la nivel central de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (MDP) si in judete de Agentiile de Dezvoltare Regionala. Un proiect aprobat putea primi pentru investitii intre 500 de milioane si cinci miliarde lei. Din start, proiectul se adresa firmelor cu bani suficienti sa acopere 50%, partea de cofinantare a investitiilor. La Tulcea, unul din proiectele de prima mana, finantat cu patru miliarde lei, trebuia sa fie „Nava fluviala de agrement”, propusa de Dramiral Group. Presedintele Dramiral, Mihai Iacob, este anchetat penal, deopotriva cu Sorin Ovidiu Vantu, si are interdictie de a parasi Romania.
Paradoxal, proiectul a fost aprobat si inca figureaza pe listele facute publice de MDP. ADR Sud-Est, agentia in jurisdictia careia intra judetul Tulcea, ne transmite situatia actuala a proiectelor. Investitia in nava fluviala de agrement a Dramiral Group nu s-a facut, proiectul nu a fost contractat.
Daca Dramiral a ramas in coada de peste, pe liste au ramas o serie de proiecte care au facut valuri.
Presa cotidiana a semnalat aprobarea unor fonduri importante pentru firma primarului PSD al Bacaului, Dumitru Sechelariu. Prinicipal asociat la firma Selena, aceasta obtine finantare nerambursabila de 3,25 miliarde lei, prin programul bugetar de dezvoltare a regiunii Nord-Est. O alta firma interesanta din punct de vedere al detinatorilor, este TCE 3 Brazi. Aceasta firma figureaza in catastifele MDP cu o finantare alocata de doua miliarde lei. Presa a semnalat ca in spatele fimei se afla deputatul PSD Culita Tarita, membru in Comisia parlamentara pentru agricultura, si are in proiect infiintarea unei fabrici de lapte. Pe aceeasi lista, Steaua Albastra apartine deputatului PD, Alecu Sandu. Proiectul aprobat: utilaje pentru o fabrica de caramida cu 3,6 miliarde lei, suma alocata prin program. r
In Nord-Est, Tulcea sau alte zone ale tarii, nume de persoane influente se vor regasi, inevitabil, pe listele de bani nerambursabili. Comisiile de evaluare sunt formate, in parte din membrii agentiei, in parte din evaluatori independenti. Chiar daca aprobarile finale vin de sus, de la presedintii consiliilor judetene si de la alti stabi locali, agentiile sunt primele blamate pentru nereguli. Organizatiile non-guvernamentale ar trebui sa aiba garantata independenta. Altfel, toata munca intregii echipe, de regula formata din tineri ambitiosi, se duce de rapa. Cazurile de proiecte precum cel al primarului Bacaului dau peste cap eforturile de a castiga increderea prin transparenta si ore de munca, facute adesea cu un buget limitat. Oamenii cu functii au grija sa prezinte proiecte „prea bune pentru a fi refuzate”, care pun evaluatorii intr-o situatie fara iesire. Altfel, vor reclama la minister.r
tr
FinanTAri gestionate MDP (ANDR)r
r
Agentiile de Dezvoltare Regionala au rulat pana acum aproximativ 100 de milioane de euro si vor mai distribui cel putin pe jumatate in urmatoarea perioada. r
Phare in acest anr
Schema de finantare a intreprinderilor mici, micro, nou infiintate – Phare Coeziune Economica si Sociala, (B1), 12, 95 mil. euror
Stadiu: In doua regiuni se efectueaza ultimele verificari inainte de contractare. In celelalte, se asteapta inca aprobarile finale pe listele de proiecte evaluate.r
Componenta Resurse Umane, buget total 24,65 milioane euro, Phare Coeziune Economica si Sociala,. S-a incheiat o prima licitatie. O a doua a fost relansata vineri r
28 martie si va fi deschisa pana la 31 mai a.c. Au ramas fonduri!r
Linie de Credit pentru IMM-uri, program de imprumuturi cu o componenta nerambursabila, 8,1 mil. euro.r
Programul Phare de Coeziune Economica si Sociala, proiect-pilot 1998 – 2000r
Au fost finantate 457 proiecte, in valoare de 19,75 mil. euro, astfel: Initiative locale, 269 proiecte – 12, 6 mil. euro, Resurse Umane, 82 proiecte – 3,7 mil. euro, Turism, 106 proiecte – 3,4 mil. euro r
Programele Nastase (2001 -2003)r
850 miliarde lei: Dezvoltarea regiunii Nord-Est (285 miliarde lei, 97 proiecte aprobate) si intre 80 – 100 miliarde lei se distribuie in judetele Tulcea (33 proiecte aprobate), Giurgiu (31), Caras-Severin (27), Alba (39). Hunedoara a alocat 134 miliarde lei, pentru 42 de proiecte. Stadiu: contractare si efectuare primele platir
Bani de la buget 1999-2000r
280 de proiecte, 300 miliard lei (FNDR 1999)r
peste 200 de proiecte, 230 mld. euro (FNDR 2000)r
Programe speciale pentru zonele defavorizate, 2000 (in ajun de aleegri) – 168 miliarde lei.r
r
Ultimele plati pentru 2000 sunt pe drumr
r
Nu toti beneficiarii au fost usa de biserica.r
Daca fondurile Phare au mers mai bine, restantele bugetare au dus la situatii tensionate.r
Un scandal intreg a mocnit in regiunea Sud-Est. O fundatie din Constanta, Fundatia pentru Asistenta si Instruire in Afaceri (FAIA), semnala redactiei Capital, cu cateva saptamani in urma, probleme in recuperarea banilor investiti de firme in proiectele de finantare. „Cateva sute de firme, in baza contractului de finantare, au inlesnit investitii de miliarde, s-au indatorat, au creat locuri de munca, au facut promovarea programului guvernamental, pe bani, care (cu exceptia a 15% avans) nu au mai venit niciodata”, ne-a scris Lucia Maria Tanase, presedinte al fundatiei FAIA. Dna Tanase a vorbit nu doar in nume propriu, ci si al clientilor acestei fundatii. Am contactat la scurt timp MDP, solicitand un raspuns. L-am asteptat mai mult de o saptamana si jumatate. Ulterior, am cerut clarificari la ADR din regiune (Braila): „Cu aceasta fundatie am dorit sa reziliem contractul intrucat inspectorii trimisi pe teren au sesizat neconcordante intre marca trecuta in contract si cea achizitionata la aparatele de aer conditionat”, a precizat Luminita Mihailov, director general ADR Sud-Est. Cu toate acestea, MDP a decis sa continue contractul. „Am avut verificare de la Corpul de control al ministrului, care a gasit nejustificate motivele agentiei, si a decis continuarea proiectului”, a adaugat reprezentanta FAIA. r
Proiectele din FNDR (Fondul National de Dezvoltare Nationala) nu au dat decat 15% din bani in avans. Restul proiectului trebuia continuat din surse proprii sau din credite, pana la decontarea ADR. Numai ca aceste decontari au intarziat, in unele regiuni, mult peste termenul prognozat (60 zile). S-a ajuns la final de an, s-a intrat pe un alt buget si sursa de bani a devenit brusc nesigura. Oamenii au intrat in panica, de teama ca nu vor mai vedea niciodata restul de bani. r
Abia in ultimele zile Guvernul a semnat o hotarare prin care realoca din actualul buget fonduri in scopul achitarii integrale a obligatiilor vechi. Platile restante se vor incheia in perioada imediat urmatoare, banii au fost virati in contul agentiilor. „Vom plati in perioada imediat urmatoare platile restante, in valoare de 15 miliarde lei”, spune Luminita Mihailov, director ADR Sud-Est. De la Cluj, directorul ADR Nord-Vest, Claudiu Cosier, spune ca este vorba doar de raportarile finale, ultima transa de 10%: „sunt 10 – 15 beneficiari care inca asteapta acesti bani, aproximativ sase miliarde lei”.r
Procedura dificila a platilor si intarzierile mari in derularea programelor duc la depasirea termenelor asumate prin contract, intarzieri in restituirea creditelor angajate pentru realizarea proiectului. Cu exceptia unei singure licitatii (Phare 2000), platile s-au facut in regim de decontare. Cu alte cuvinte, beneficiarii au investit din surse proprii sau din credite, dupa care au primit banii conform programului. Mecanismul dificil a facut ca unele contracte sa fie reziliate pe motiv de nerespectare a termenelor. ADR Sud-Est a reziliat cinci contracte dintr-un numar de 59 semnate in cadrul licitatiilor Phare anterioare (1999 si 2000), conform Luminitei Mihailov, director al agentiei de la Braila, si inca 11 din fondurile bugetare. In Nord-Est, din 131 de proiecte contractate din FNDR, 12 s-au pierdut pe drum, spune Constantin Apostol, directorul ADR din aceasta regiune.
