Plasamentele imobiliare s-au dovedit mai rentabile decât depozitele sau acţiunile. În România, nu pot fi înfiinţate fonduri locale deschise de investiţii imobiliare. Singurele care funcţionează sunt înregistrate în străinătate.
Randamentele plasamentelor imobiliare s-au ridicat la 53% anul trecut, potrivit estimărilor din raportul de stabilitate financiară al BNR. Mai mult, cine investea în 2002 într-un apartament, anul trecut putea să obţină o sumă de aproape zece ori mai mare, în cazul unei vânzări.
Nu este de mirare că fondurile de investiţii au mirosit câştigurile mari pe care le poate aduce piaţa imobiliară din România. Deschizători de drumuri au fost dezvoltatorii străini – de exemplu, israelienii de la GTC, urmând companiile imobiliare listate pe bursele din regiune şi fondurile de investiţii închise de profil.
Din vară, pe piaţa românească au apărut şi primele fonduri deschise, unde practic poate investi oricine, oricând. Sunt însă fonduri din Germania şi Austria, iar de randamentele acestora beneficiază în special clienţii străini. Sursele de câştig ale fondurilor sunt fie chiriile plătite pentru birouri şi spaţii comerciale, fie diferenţele de preţ în cazul unei vânzări.
Legislaţia autohtonă nu permite, cel puţin acum, fondurilor deschise să facă plasamente imobiliare, ci doar celor închise. Dragoş Neacşu, preşedintele BCR Asset Management, declara recent că societatea pe care o conduce ar dori să lanseze şi fonduri deschise imobiliare, însă întâi ar trebui schimbată legislaţia.
Primul fond deschis care a spart gheaţa a fost DEGI (Deutsche Gesellschaft Fuer Immobilienfonds mbH), din grupul Allianz. La începutul lui august, investitorul a plasat 111 milioane de euro în România în trei clădiri de birouri: Millenium Business Center de lângă biserica Armenească, Construdava Business Center din Pipera şi PGV Tower (sediul Bancpost) de lângă mall-ul din Vitan. În cazul Construdava, vânzătorul a câştigat aproape 40% într-un singur an. Iar Millenium Business Center a adus un randament de peste 50%.
Al doilea fond care a plasat banii investitorilor pe piaţa din România este ING Real Estate, care a achiziţionat complexul comercial Felicia din Iaşi, valoarea tranzacţiei fiind estimată la 40 de milioane de euro, apropiată de investiţia făcută în construirea centrului. În total, ING are în plan să investească 200 de milioane de euro în România, din totalul de un miliard alocat prin fondul respectiv. Iar randamentul mediu al fondului ar trebui să fie de 10-11%.
Pe lângă tranzacţiile fondurilor deschise de investiţii, în ultimii doi ani, pe piaţa din România au fost foarte frecvente anunţurile fondurilor închise şi ale companiilor imobiliare.
Cei mai activi jucători imobiliari
Companiile imobiliare sunt instituţii cotate la bursă care fac plasamente sau dezvoltă proiecte imobiliare. Cele mai active din România sunt GTC, listată în Polonia, Immoeast şi CA Immo, ambele din Austria.
GTC are proiecte finalizate sau în derulare în România care însumează peste 600.000 de metri pătraţi. La finele lui 2006, activele din România ale firmei erau evaluate la aproape 250 de milioane de dolari. Cea mai importantă tranzacţie a sa a fost vânzarea America House, pentru 120 de milioane de euro, în aprilie 2007.
Immoeast are în prezent 114 proprietăţi în România, care însumează 3,9 milioane de metri pătraţi. CA Immo avea în portofoliu, la finele anului, în principal spaţii de birouri care însumau aproape 60.000 de metri pătraţi şi aveau o valoare de 109 milioane euro.
Clădirile noi de birouri, spaţiile comerciale şi cartierele rezidenţiale noi au înghiţit în ultimii doi ani câteva miliarde de euro. În ultimul an, au apărut însă şi primele tranzacţii cu proiecte care au adus randamente de peste 40% investitorilor.
