Fuziunile şi achiziţiile vor deveni o sursă importantă de creştere a cotei de piaţă după finalizarea campaniei iniţiale de adeziuni. Piaţa fondurilor private de pensii obligatorii se pregăteşte, în următoarele luni, pentru primele achiziţii şi fuziuni. Grosul clienţilor a fost deja distribuit între administratori în perioada septembrie-ianuarie, când toţi salariaţii sub 35 de ani ar fi trebuit să opteze pentru un fond. De acum înainte, fuziunile şi achiziţiile v
Fuziunile şi achiziţiile vor deveni o sursă importantă de creştere a cotei de piaţă după finalizarea campaniei iniţiale de adeziuni.
Piaţa fondurilor private de pensii obligatorii se pregăteşte, în următoarele luni, pentru primele achiziţii şi fuziuni. Grosul clienţilor a fost deja distribuit între administratori în perioada septembrie-ianuarie, când toţi salariaţii sub 35 de ani ar fi trebuit să opteze pentru un fond. De acum înainte, fuziunile şi achiziţiile vor fi, cel mai probabil, cele care vor dicta schimbările în clasamentul celor mai mari fonduri private.
„Vom face cât de repede oferte pentru fondurile mici“, a declarat, pentru Capital, Crinu Andanuţ, directorul general al Allianz Pensii. „Putem estima că, până la sfârşitul anului, vom vedea mişcări de consolidare a pieţei, întrucât numărul de administratori este mult prea mare raportat la piaţa din România. Mulţi administratori vor renunţa la cei câţiva clienţi pe care au reuşit să îi atragă“, spune şi Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii.
În Ungaria, piaţa pensiilor private a fost destul de agitată în primii ani de funcţionare. Din cele 60 fonduri de pensii autorizate, în prezent mai funcţionează doar 20. Din 1998 şi până în 2003, au existat 22 de preluări, însă portofoliile însumate nu au depăşit 10.000 de clienţi. Mare parte s-au închis din cauză că n-au reuşit să atingă numărul minim de clienţi (2.000) impus de lege.
În România, fondurile trebuie să ajungă la minimum 50.000 de clienţi în trei ani. Însă, până la 1 ianuarie, existau opt fonduri care nu atingeau acest prag, aceasta fiind una din explicaţiile presiunilor politice pentru schimbarea modului de alocare a clienţilor indecişi.
Achiziţii pe alte pieţe est-europene
Tranzacţii între fonduri au existat însă în Polonia, Slovacia şi Cehia. ING a preluat, în Slovacia, fondul Tatry Sympatia, deţinut de TBIH, care avea 300.000 de clienţi. Preţul plătit pe client a fost de circa 116 euro, însă fiecare client avea deja în cont, în medie, 600 de euro. Şi Aegon a preluat, la finele lui 2006, fondul PTE Ergo Hestia din Polonia, care avea deja peste 300.000 de clienţi şi ocupa locul zece pe piaţă. Iar Aviva a achiziţionat, în 2001, cel mai mare fond de pensii din Cehia.
O altă sursă de creştere a bazei de clienţi ai fondurilor de pensii pot fi persoanele proaspăt intrate pe piaţa muncii.
Guvernul mizează pe 120.000 de locuri de muncă nou-create în 2008, potrivit legii bugetului. Cifra ar putea varia în funcţie de numărul de persoane peste 35 de ani angajate pe noile posturi, dar şi de interesul salariaţilor între 35 şi 45 de ani de a deveni clienţi ai fondurilor de pensii.
Crinu Andănuţ, director general Allianz Pensii
Posibile ţinte de achiziţii
Fondurile private de pensii au termen trei ani pentru a atrage peste 50.000 de clienţi fiecare. Potrivit raportărilor de la 1 ianuarie 2008, nouă fonduri nu atingeau pragul, deşi Omniasig, cu peste 49.000 de clienţi, ar putea depăşi acest nivel după înregistrarea adeziunilor din ianuarie. Ultimii patru clasaţi nu aveau împreună decât 3.000 de clienţi.
LA LOTERIE
700.000 Este numărul celor care vor fi alocaţi fondurilor de pensii, la „loteria“ din ianuarie, potrivit estimărilor Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale.