Administratorii si-au facut curaj sa folosesca instrumentele derivate pentru a diminua riscul la actiuni
Desi departe de a concura piata europeana si, cu atat mai putin, pe cea americana, despre care brokerii spun ca e perfecta, ringul bursei sibiene incepe sa se aglomereze. Nou-intratii sunt administratorii de fonduri.
Fondurile mutuale au intrat in “jocul” scadentelor de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS). Administratorii de investitii si-au luat inima in dinti si au atacat piata la termen, impinsi de nevoia de a oferi produse diversificate clientilor, in functie de gradul de risc pe care acestia si-l asuma. Pana nu demult, ei ocoleau bursa sibiana, singura din tara unde se tranzactioneaza contracte futures pe actiuni, pentru ca nu este foarte lichida si este mai riscanta comparativ cu piata spot (la vedere). Inceputul lui 2006 a adus insa institutiei de la Sibiu o crestere a valorii tranzactiilor, datorita numarului tot mai mare de investitori. In prezent, sunt inregistrate 2.200 de conturi.
Pentru unii administratori de fonduri, a fost suficienta o simpla testare a pietei la termen pentru a se convinge ca, folosind instrumentele derivate, pot impusca doi iepuri dintr-o data: satisfac apetitul pentru risc mai mare al unor clienti si, totodata, acopera riscul aferent unui portofoliu de actiuni.
Gheata a fost sparta anul trecut de Globinvest. Apeland la tehnica arbitrajului sau, altfel spus, la “jocul la doua capete”, BVB si BMFMS, administratorul a obtinut castig in conditii de risc minim. “Suntem prima societate de administrare care am intrat pe piata la termen cu fondurile Napoca si Transilvania.
Valoarea plasamentului in derivate s-a ridicat la aproximativ 50 miliarde de lei in 2005, iar castigul anualizat a fost de 30%”, declara Ilie Celan, presedintele Globinvest. El este de parere ca trebuie folosita orice oportunitate pentru a oferi investitorilor produse in functie de gradul de risc asumat, de aceea instrumentele derivate sunt o alternativa. Globinvest a obtinut castig din decalajul de pret existent intre piata actiunilor si cea a contractelor futures, utilizand scadente doar pentru septembrie si decembrie. De regula, intre cotatiile de la bursa din august, de exemplu, si cele de la sfarsitul lui septembrie, exista o anumita diferenta ce poate fi transformata in castig. Piata derivatelor in Romania este in faza de pionierat, arata presedintele Globinvest, insa chiar si asa este bine ca exista, iar oportunitatile trebuie exploatate.
Nici lichiditatea in crestere, nici metoda arbitrajului nu i-au convins, deocamdata, pe toti administratorii de fonduri sa investeasca in derivate pe actiuni. Cresterea lichiditatii pietei, prognozata de reprezentantii acesteia, ii va atrage in scurt timp. Totul este o chestiune de decizie, multi dintre administratori fiind pregatiti sa intre pe derivate, in conditiile in care au inclus in prospect aceasta posibilitate. Fondul mutual Concerto, lansat recent de catre BRD Groupe Societe Generale, va putea investi si in instrumente derivate, pe langa obligatiuni.
Administratorul nu se grabeste insa. “Asteptam ca lichiditatea pietei sa mai creasca, dupa care vom investi si in contracte futures pentru protectia anumitor categorii de riscuri”, spune Dan Nicu, presedintele SG Asset Management BRD. si compania de administrare a investitiilor BT Asset Management anunta ca va intra, in viitorul apropiat, pe piata futures, prin fondul BT Maxim, pentru protejarea portofoliului de actiuni. Chiar daca numarul fondurilor mutuale va creste, speculatorii vor ramane categoria de investitori dominanta la bursa sibiana.
Reprezentantii BMFMS spun ca luna ianuarie a devenit cea mai prolifica din istoria pietei futures, fiind depasit maximul inregistrat in noiembrie 2005 cu 20.000 de contracte. La aceasta crestere au contribuit si fondurile mutuale, dar si mai noua categorie de investitori, arbitrajorii. Volumul saptamanal atins a fost de aproximativ 31,5 milioane euro, iar media de contracte pe zi este si ea in crestere, cifrandu-se la 12.400. Cele mai cautate derivate pe actiuni sunt SIF-urile, indeosebi SIF 5 Oltenia si SIF 2 Moldova, titlurile petroliere, precum si cele bancare, in special ale Bancii Transilvania.
31,5 milioane euro Intr-o saptamana
Bursa sibiana a atins, luna trecuta, maximul istoric saptamanal al tranzactiilor, depasind 31 milioane de euro
