Fondurile mutuale au avut, fara indoiala, un an bun. Performantele atinse de acestea au fost superioare in 1999 tuturor celorlalte tipuri de plasamente aflate la indemana populatiei.
Incercand o analiza comparativa vom spune ca, in timp ce, de exemplu, dobanzile oferite de banci la depozitele populatiei s-au cifrat, in procente, ca medie anuala, in jurul a 60-70%, cresterile oferite de marea majoritate a fondurilor au depasit cu mult aceste valori. Cu doar doua exceptii – Armonia (30,11%) si Alpha (61,38%) – unitatile de investitii ale celorlalte fonduri au inregistrat cresteri in ultimul an de peste 75% (fondurile infiintate in decursul anului neintrand in calcul ).
Pe de alta parte, emisiunile de titluri de stat – alta atractie investitionala a anului pentru populatie – au reusit sa ofere randamente ridicate pe perioade limitate, dobanzile pentru acestea variind foarte mult de la 75-80% in primavara, la mai putin de 50% la inceputul toamnei. Drept urmare, situandu-se ca medie a performantelor in 1999 in jurul a 70%, nici acestea nu au depasit cresterile oferite in aceeasi perioada de unitatile de fond.
Un ultim argument il reprezinta comparatia cu plasamentele in valuta. Cei care au mers pe mana monedei americane sau germane pe tot parcursul anului trecut nu au gresit, dar nici nu au dat lovitura, randamentul oferit de plasamentele in valuta – circa 65% – fiind unul destul de bun, totusi sub cel oferit de titlurile de participare la fondurile mutuale.
Dincolo de performantele mai mari obtinute in comparatie cu alte oportunitati investitionale, pentru fondurile mutuale, 1999 a fost un an care se distinge prin doua trasaturi importante. Prima dintre acestea este constanta rezultatelor obtinute. A doua, recastigarea in buna masura a increderii investitorilor in acest tip de investitii.
Piata monetara – cheia succesului
Mizand in general pe piata monetara, fondurile au inregistrat doar raportari saptamanale pozitive pe parcursul anului trecut. Drept urmare, numarul de investitori a crescut la aproape 240.000, dublu fata de inceputul anului si de trei ori mai mare decat in aprilie 1996, inainte de scandalul SAFI. Acelasi raport s-a pastrat si in ceea ce priveste numarul titlurilor in circulatie, dublarea acestuia datorandu-se in principal noilor investitii si nu reducerii rascumpararilor. Pe acest fond, aparitia pe piata a unor noi actori nu are cum sa surprinda, cum nu poate sa surprinda nici fenomenul de diversificare a tipurilor de fonduri inregistrat in 1999. Pe 12 ianuarie, CNVM a autorizat Fondul National de Acumulare, primul fond mutual cu aceasta particularitate de pe piata. Conceput prin prospectul de emisiune ca un fond cu grad scazut de risc, FNA a reusit sa obtina cea mai buna performanta la aceasta categorie, cu o structura de portofoliu in care plasamentele foarte lichide (depozite bancare, titluri de stat) au alternat cu cele in actiuni necotate, uneori peste limitele Regulamentului nr. 9 al CNVM, fondul pastrandu-si totusi in ansamblu gradul scazut de risc.
In februarie, Societatea de Management Financiar SMF2000 a obtinut autorizarea pentru un alt fond cu risc scazut, fara a fi insa unul monetar prin definitie. Este vorba de Fondul de Investitii si Dezvoltare, randamentul acestuia dupa zece luni (105,2%) plasandu-l in topul primelor cinci fonduri ca performanta pe tot anul.
Lista fondurilor nou-infiintate nu s-a oprit aici. La inceputul lunii iulie, Certinvest, administratorul Credit Fond (ulterior Capital Plus), a lansat pe piata fondul Tezaur, fond monetar care functioneaza dupa principiul depozitelor bancare. „In intervalul scurs de la autorizare, spune Adrian Serbu, unul dintre directorii societatii de administrare, valoarea titlului a fost superioara dobanzii de cont curent. A fost de altfel obiectivul nostru principal pentru perioada de inceput a fondului.”
Gelsor intra tare
pe piata
Finalul anului trecut a coincis cu aparitia pe piata a unui competitor care se anunta redutabil, Fondul de Investitii Gelsor (FIG). Daca ne gandim la infrastructura si reteaua numeroasa de brokeri pe care administratorul cu acelasi nume o detine la nivel national, putem anticipa ca noul fond va avea un cuvant greu de spus pe piata in perioada urmatoare.
Semnele se vad deja. Dupa o luna, FIG a reusit sa atraga aproape 7.000 de investitori si sa detina un activ net de peste 200 miliarde lei, lucru neobisnuit pe o piata totusi destul de reticenta in ciuda progreselor realizate.
Discutand despre performantele fondurilor in 1999, cateva cuvinte si despre liderul autoritar al acestora, Fondul National de Investitii.
FNI continua trendul ascendent din ultimii ani, oferind investitorilor alternativa unor castiguri foarte mari (peste 200% in 1999), dar si un fond destul de riscant care functioneaza in afara normelor CNVM cu privire la ponderea actiunilor necotate din portofoliu.
Optiunea este in definitiv a jucatorilor care accepta riscul, cu mentiunea ca el trebuie asumat in cunostinta de cauza.
Prognoze bune
pentru 2000
Ce va aduce nou anul 2000 pentru fondurile mutuale? „Piata monetara va oferi in continuare castiguri frumoase”, este de parere Dragos Simion, presedintele Quadrant Asset Management, administratorul fondului Stabilo. Raportul foarte bun dintre performanta si risc caracteristic acestei piete va avantaja fondurile monetare sau cele orientate spre grad scazut de risc” – crede acesta. Strategia QAM pentru 2000 in ceea ce priveste fondul Stabilo vizeaza consolidarea segmentului de piata castigat in 1999, segment orientat preponderent spre investitori persoane juridice.
Pe de alta parte, Dan Mihai Nicu, presedintele SIRA SA, administratorul Fondului de Comert Exterior, considera ca una din mizele noului an o reprezinta aparitia unei piete secundare a certificatelor de trezorerie, ceea ce ar permite tranzactionarea acestora in orice moment si nu doar la scadenta.
„Va exista un impact pozitiv atat asupra populatiei, cat si asupra investitorilor institutionali”, apreciaza Dan Nicu.