Pe măsură ce cresc activele fondurilor mutuale și ale celor de pensii, crește și riscul de coliziune cu băncile comerciale în zona de finanțare a companiilor și autorităților locale. Dar concurența este bună pentru cei care au nevoie de finanțare.
Economia a încheiat un prim trimestru foarte bun în 2015, iar perspectivele s-au modificat substanțial în bine pentru toate sectoarele economice, ca și pentru indicatorii macro. Inclusiv creditarea dă semne de revenire după o perioadă lungă de criză, în care soldul împrumuturilor bancare a scăzut de la an la an.
Numai că asistăm la o oarecare modificare în structura surselor de finanțare pentru companii și pentru autorități, cu o majorare din zona pieței de capital, inclusiv fonduri mutuale și de pensii, în dauna instituțiilor bancare. Evident, creditul bancar rămâne „rege“ în finanțare, atât pentru companii, cât și pentru populație. Ar fi ciudat să fie altfel; în toate statele dezvoltate situația este similară. Numai că ultimii șase ani au fost de scădere pentru toate tipurile de credite bancare, iar revenirea s-a tot amânat. Scăderea accelerată a dobânzilor, care a dus costul creditelor la mai puțin de 10% DAE, dă speranțe că împrumuturile vor reveni pe creștere.
Deocamdată, conform datelor BNR, creditul neguvernamental total se situează la 210,5 mld. lei la sfârșitul lunii martie (ultimele date disponibile), în scădere cu 3,4% față de martie 2014. Dinamica indică o creștere a împrumuturilor în lei (urmare directă a reducerii dobânzilor), cu un sold de 94,7 miliarde lei, în urcare cu 7,5%, dintre care 41,5 mld. lei către persoane fizice (un plus de 17,4%) și 53,2 miliarde către companii (un plus de doar 0,8%).
După cum se vede, creșterea creditării în lei nu acoperă scăderea celei în valută; totalul de 115,7 mld. lei este cu 10,8% mai mic decât în martie 2014. Împrumuturile în valută către gospodării au coborât până la 60,8 mld. lei (-9,3%), iar către companii până la 54,9 mld. lei (-12,4%).
Creditul guvernamental, în schimb, a crescut cu 10,2% față de martie anul trecut, până la 90,3 miliarde lei, un sector de finanțare care a ținut în viață băncile în ultimii ani. Teoretic, întreaga finanțare neguvernamentală a băncilor (cea către populație și companii) este acoperită de depozitele clienților neguvernamentali, a căror valoare a crescut cu 5,9%, până la 226,7 miliarde lei. Numai că aici intră și sumele din conturile la vedere, pe care clienții le pot retrage sau cheltui oricând fără să anunțe banca.
Depozitele la termen și cele rambursabile după notificare au o dinamică ușor negativă și se ridică la 108 miliarde lei (lei și valută) din partea populației și la 33 miliarde lei din partea societăților nefinanciare. Totalul ne arată că, la finele lui martie, sumele economisite în bănci erau de 141,3 miliarde lei, în scădere de la 141,7 miliarde lei în februarie. Diferența nu este mare, dar este un indicator pentru lipsa de atractivitate a depozitelor bancare.
Activele fondurilor cresc
O dinamică pozitivă găsim la fondurile mutuale, ale căror active au ajuns, la finele lunii trecute, la 21,9 miliarde lei (fiind incluse în total și fondurile străine administrate local), după subscrieri nete de 1,4 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Mai mult de jumătate din total se află în fondurile de obligațiuni (11,3 miliarde lei) și în aceeași categorie de riscuri foarte reduse putem pune și fondurile monetare, care au active de 120,8 milioane lei.
Asistăm, în ultimii cinci-șase ani, la o normalizare a situației generale; ponderea fondurilor mutuale în PIB a ajuns la 3% față de sub 0,5%, adică ne apropiem de procentele pe care le găsim pe la vecini (5% în Cehia, 10% în Polonia). Există spațiu suficient pentru creștere, iar dacă trendul se menține putem spera la active de 10 miliarde euro în cinci ani.
Dacă adăugăm și activele fondurilor de pensii private, de 20,3 miliarde lei pentru cele obligatorii și de 735 milioane lei pentru facultative, depășim suma de 40 miliarde lei. Bani care își caută tot timpul destinații cât mai rentabile, prilej care le aduce în competiție directă cu băncile comerciale. Lucru vizibil și în subscrierile obligațiunilor emise de Municipiul București, unde principalii cumpărători au fost băncile (inclusiv BERD) cu o pondere de 40% din totalul de 2,2 miliarde lei, urmate de fondurile de investiții, cu 27%, și de fondurile de pensii cu 15%.
Cererea mare pentru instrumente de investiție cu randamente bune este pozitivă pentru cei care au nevoie de finanțare; obligațiunile Primăriei Capitalei au o dobândă medie de 3,98% la lei, cea mai bună obținută de o autoritate locală. Până când nu vom vedea și obligațiuni destinate total sau parțial populației (cum este emisiunea de titluri de stat pe care a anunțat-o Trezoreria), oamenii vor concura băncile prin intermediul fondurilor de investiții.
De altfel, ne îndreptăm către o situație în care băncile se concentrează pe finanțarea populației și a IMM-urilor, care nu pot apela la finanțări mai complexe, în timp ce companiile mari și corporațiile vor accesa fonduri și prin emisiuni de obligațiuni sau prin piața de capital. O situație normală.