Autoritățile române analizează comasarea cererilor de plată din PNRR pentru a evita întârzierile și pierderea fondurilor europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru a asigura implementarea optimă a proiectelor. În acest context, guvernul propune realocarea resurselor, reprogramarea termenelor și ajustarea jaloanelor, astfel încât România să maximizeze absorbția fondurilor disponibile.
Implementarea PNRR este un moment decisiv pentru România
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un moment decisiv pentru România, iar autoritățile încearcă să găsească soluții pentru a evita pierderile financiare.
Una dintre variantele analizate este comasarea cererilor de plată, o măsură care ar putea permite gestionarea mai eficientă a jaloanelor dificile.
Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța unei abordări rapide și ferme în relația cu Comisia Europeană.
„Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă și economică. Este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem voie să ne împiedicăm de birocrație, de întârzieri sau de lipsa de asumare. În contextul discuțiilor intense cu Comisia Europeană de zilele acestea privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, concluzia este că trebuie să acționăm ferm și rapid pentru a maximiza absorbția fondurilor și a evita blocajele administrative”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.
Realocarea fondurilor și optimizarea termenelor de implementare
Oficialul guvernamental a precizat că în discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au fost abordate mai multe obiective importante.
Primul dintre acestea vizează mutarea proiectelor cu progres rapid din categoria împrumuturilor în cea a granturilor.
„Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni”, a explicat Boloș.
O altă direcție importantă este utilizarea eficientă a fondurilor, având în vedere că în multe cazuri valoarea contractată a unui grant sau împrumut este mai mică decât suma alocată inițial.
Astfel, banii rămași disponibili vor fi redirecționați către alte programe prioritare.
Un exemplu în acest sens este programul „Valul Renovării”, destinat eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și a sediilor IMM-urilor. Totodată, se are în vedere alocarea unor sume suplimentare pentru digitalizarea mediului de afaceri.
Reprogramarea termenelor pentru evitarea sancțiunilor
Pentru a preveni pierderile financiare cauzate de întârzierile în implementare, autoritățile propun și o reprogramare a termenelor pentru finalizarea investițiilor.
„Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, astfel încât să evităm penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România”, a subliniat ministrul.
Revizuirea țintelor și recalibrarea jaloanelor
Un alt aspect esențial este reevaluarea țintelor asumate, mai ales în acele cazuri unde există riscuri clare de neimplementare. Un exemplu menționat de Marcel Boloș se referă la obiectivul inițial privind eficientizarea energetică a 5.000 de școli.
Dacă realitatea arată că doar 2.000 de unități pot fi renovate, trebuie ajustate obiectivele pentru a evita penalizările.
„Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați. În paralel, analizăm posibilitatea comasării cererilor de plată. Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare. Sunt măsuri care trebuie să vină în completarea unui efort mai amplu de accelerare a implementării PNRR. Este un test pentru România. Un test de seriozitate, de competență, de voință politică. Un test pe care nu ne permitem să-l picăm. De aceea, mesajul către Comisie a fost că nu vom mai permite amânări sau jumătăți de măsură”, a mai transmis ministrul.
România are la dispoziție fonduri europene în valoare de peste 28 miliarde euro, dintre care 14,9 miliarde euro sunt sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Autoritățile caută soluții pentru a evita situațiile în care aceste resurse financiare rămân neutilizate.
