Trecerea scolilor de la Ministerul Invatamantului la consiliile locale a fost de bun augur in multe cazuri. Sunt situatii in care scoli din sate marginase au bugete mai mari decat cele din marile orase. Aceste situatii se datoreaza de obicei prezentei unei societati puternice care plateste taxe locale mari. „Totusi, nici o unitate de invatamant nu se poate plange ca are probleme generate de aceasta trecere”, spune Ilie Cochinescu, directorul Directiei pentru Administrarea Invatamantului Preuniversitar Sector 1.
Sectorul 1 al Capitalei are in „custodie” cele mai reprezentative scoli din Bucuresti. „Din pacate, aceasta inseamna ca sunt si cele mai vechi. In aceste conditii, cele mai multe dintre ele necesita reparatii capitale. O data ce am preluat aceste scoli am modificat criteriile de alocare a fondurilor. Ne-am intors fata si catre unitatile de invatamant de la periferie, unde am alocat sume consistente. Rezultatele incep sa apara. Gradinita din Pajura, ocolita acum cativa ani, a ajuns sa aiba cereri de 200 de copii la o capacitate de 100 de locuri”, spune Ilie Cochinescu. Diferentele intre sumele alocate scolilor din centru si celor de la periferie sunt insignifiante. „In anul 2001, scoala 11 de pe Kiseleff a primit un miliard de lei, iar scoala 178 din Giulesti peste 800 de milioane de lei”, subliniaza Ilie Cochinescu.
Celor 100 de unitati de invatamant din sectorul 1 le-au fost alocate in decursul acestui an circa 100 miliarde de lei numai pentru reparatii si peste 17 miliarde de lei pentru mobilier. „A trebuit sa intocmim o lista cu prioritati, pentru ca unele scoli nu aveau nici macar garduri in momentul in care le-am preluat. Exista foarte multe probleme care trebuie rezolvate la fiecare scoala, iar acum s-a creat un curent intre directorii scolilor, care ne preseaza sa rezolvam totul foarte repede”, afirma Ilie Cochinescu.
Centralele termice sunt o prioritate si pentru scoli
Una dintre prioritatile primariei o reprezinta dotarea scolilor cu centrale termice proprii. „Acest lucru se impune pentru ca, pe de o parte, foarte multe scoli au centrale foarte vechi, cu randamente reduse, iar pe de alta parte, acolo unde nu exista trebuie sa cream posibilitatea ca salile de clasa sa fie incalzite in orice moment, fara a fi dependenti de sistemul local. De subliniat ca o astfel de centrala costa cel putin doua miliarde de lei”, considera directorul Cochinescu.
„Nu am avut nici o problema in colaborarea cu primaria, le intelegem si lor dificultatile, de aceea incercam sa ne ajutam si singuri, avand la indemana parghiile legale, cum ar fi sponsorizarile. Totusi, observ ca acum primariile trec printr-o perioada mai dificila, sunt mai zgarcite, dar oricum nu avem probleme deosebite”, spune Valentin Matrosenco, directorul Colegiului National „Sfantul Sava”. La periferia sectorului 3 din Bucuresti banii ajung mai greu. „Suntem o scoala de periferie! In acest an primaria nu ne-a ajutat decat la igienizare. Ne lipsesc dotarile si materialele didactice. Cu toate ca avem profil chimie, laboratoarele de specialitate, ce a mai ramas din ele, sunt la nivelul anului 1975. Anii anteriori ne mai completam bugetul prin inchirierea unor spatii excedentare, dar din pacate contractele nu au mai fost prelungite, asa ca am ramas doar in baza bugetului de la primarie”, spune directorul adjunct, Alina Voiculescu.
In cazul unitatilor de invatamant, problema nu tine numai de lipsa banilor. „Este nevoie ca directorii scolilor sa devina cu adevarat manageri. Exista diferente semnificative intre scoli, diferente care tin numai de aceasta capacitate a directorilor. Spun asta pentru ca au beneficiat de fonduri aproximativ egale. Speram ca in viitor sa se puna accent si pe aceasta abilitate a directorilor”, spune Ilie Cochinescu.
Cele sase scoli din comuna Brazi (jud. Prahova) au primit in acest an aproximativ 25 miliarde de lei, mai mult decat a primit Grupul scolar Tehnic „Henri Coanda” din Bucuresti, care are un numar dublu de
elevi.

In Batesti, elevii invata pe computere Pentium III

„Din fericire, bugetul local a putut sa aloce sume importante pentru invatamantul din comuna. In aceste conditii am reusit sa alocam peste 11 miliarde de lei numai pentru investitii, astfel ca toate cele cinci scoli din localitate au fost renovate, iar mobilierul nu are o vechime mai mare de trei ani”, spune Elena Voicu, secretarul primariei. Aceasta situatie fericita are la baza activitatea economica din Brazi, care aduce fonduri substantiale bugetului local. In aceste conditii, fondurile pentru bursele elevilor au crescut de la patru milioane de lei, cat era prevazut in proiect, la 120 milioane de lei, in timp ce in Bucuresti, la „Henri Coanda”, au fost alocate numai 30 de milioane de lei in acest scop. Ceea ce s-a realizat la scoala din satul Batesti apartinand comunei Brazi este comparabil cu orice alta scoala cu pretentii. „Cel mai bun lucru pe care l-am reusit este extinderea localului prin construirea unor grupuri sanitare cu toate utilitatile. Pentru imbunatatirea procesului de invatamant am achizitionat un sistem audio-video de predare a limbii engleze. Totodata orele de istorie se desfasoara cu ajutorul computerului”, prezinta acest caz deosebit Elena Ungureanu, directorul scoalii Generale Batesti.
O alta achizitie deosebita este reprezentata de o retea de noua computere Pentium III, care urmeaza sa fie conectata in curand la Internet. „Nu se mai pune problema colectarii de bani de la elevi, sub forma fondului clasei, de mai bine de doi ani. Este adevarat ca mai apar o serie de necesitati care nu pot fi acoperite de primarie si pe care le rezolvam cu ajutorul parintilor, dar se intampla destul de rar”, spune Elena Ungureanu.

Unde se duc banii Invatamantului

Salarii: 12,2 miliarde lei
Incalzire: 1,7 miliarde lei
Apa, canal: 400 milioane lei
Electricitate: 300 milioane lei
Telefon: 63 milioane lei
Materiale curatenie: 38 milioane lei
Carti:    20 milioane lei
Burse: 30 miliarde lei
Reparatii: 3,7 miliarde lei
Sumele cheltuite in acest an de Grupul scolar Industrial „Henri Coanda” din Bucuresti