Fondurile de investiţii şi companiile imobiliare au retras de pe piaţa românească în acest an circa 4 miliarde de euro, sumă alocată dezvoltării de proiecte, dar care au fost îngheţate din cauza situaţiei din sectorul imobiliar, estimează reprezentanţii Cushman&Wakefield România.

„Retragerea de capital s-a facut mai ales de către fodurile şi companiile care aveau o acoperire europeană, dacă nu internaţională. (…) Sumele retrase au fost mai ales cele destinate proiectelor majore programate şi care de fapt au fost acum îngheţate, respectiv clădiri de birouri, centre comerciale şi proiecte rezidenţiale”, a declarat agenţiei Mediafax Dan Ionaşcu, head of evaluation Advisory Services Cushman&Wakefield.

Ionaşcu a menţionat că retragerea sumelor menţionate s-a realizat efectiv sub formă de lichidităţi în marea lor majoritate. „Anumite fonduri şi chiar companii au ales să se retragă într-o perioadă de timp foarte scurtă, de câteva zile, în momentul în care lipsa de lichidităţi în pieţele de origine s-a acutizat”, a afirmat Ionaşcu.

În opinia sa, România este percepută acum de investitori ca o piaţă cu un grad mai ridicat de risc. „Investiţiile au la bază mai întâi de toate o analiză de risc în care fiecare ţară sau regiune în parte este caracterizată sub forma unui coeficient. Cu cât riscul este mai mare cu atât respectivul coeficient este mai ridicat. România, în condiţiile actuale, comparată cu pieţe precum Rusia sau SUA, se poate caracteriza ca una de sacrificiu. Banii care se dorea a fi investiţi aici în urmă cu nici un an «reparau», sau cel puţin acopereau, pierderile înregistrate în pieţele cu un interes mai mare şi a căror dezvoltare, respectiv maturizare era văzută cu ochi mai buni decât a noastră”, a adăugat Ionaşcu.

Consultantul Cushman afirmă că investitorii străini consideră că piaţa românească este încă imatură, ceea ce sporeşte şi mai mult riscul. „Un caz clasic a fost lichidarea participaţiei deţinută în companiile ce deţineau imobile în România, lichidare realizată cu mult sub preţul pieţei”, a continuat Ionaşcu.

Un alt motiv pentru care capitalul a fost retras este că orice investiţie sau administrare de fonduri generează cheltuieli, iar bugetele au fost „taiate” pe timp de criză, astfel că sumele cheltuite sunt mult mai reduse.

Pe de altă parte, Ionaşcu afirmă că marile fonduri de investiţii nu au intrat până acum în România şi probabil nici nu se grăbesc. El crede că în următorii cinci ani este foarte puţin probabil ca marile fonduri de investiţii să-şi facă simţită prezentă pe piaţa locală.

SURSA: Mediafax