FSI sunt definite în sens larg drept orice organizație care cuprinde o gamă de active deținute și gestionate direct sau indirect de către stat pentru atingerea unor obiective naționale, arată PwC. Influența acestor fonduri în economie a crescut puternic în ultimii ani, după ce activele deținute au crescut de la 3.000 miliarde dolari la sfârșitul lui 2008 până la peste 6.000 miliarde dolari în martie anul acesta.

De-a lungul timpului, economia globală s-a schimbat radical, ceea ce a avut următoarele efecte puternice şi asupra FSI, arată o analiză a economiştilor PwC:

  • Depăşirea crizei: Recesiunea a avut un impact semnificativ asupra unor FSI care au fost nevoite să ofere finanţare guvernelor lor şi să susţină sectoarele financiare aflate în criză. Spre exemplu, Fondul Naţional de Pensii al Irlandei, care fusese înfiinţat iniţial ca un fond menit să finanţeze plăţile de pensii, în perioada crizei a trebuit să folosească o mare parte din active pentru a contribui la fondul de salvare a băncilor. În prezent mai toate economiile de la periferia Zonei Euro trec printr-o perioadă de redresare. În Irlanda, fondul suveran de investiţii a devenit Fondul de Investiţii Strategice al Irlandei care are ca scop susţinerea „activităţii economice şi a nivelului angajării în ţară”.
  • Politica monetară a SUA şi întărirea dolarului: Criza a dus la o perioadă prelungită de politică monetară expansionistă în Statele Unite şi în alte economii dezvoltate. Dar acest lucru se va schimba. Este de aşteptat ca dobânzile să crească în curând (deşi evoluţiile din China ar putea întârzia această decizie), iar dolarul s-a întărit de ceva vreme în anticiparea acestei măsuri.
  • Preţul petrolului – la un nivel scăzut pentru o mai lungă perioadă de timp: Peste 50% din activele FSI sunt finanţate din veniturile din hidrocarburi. În schimb, nivelul preţului ţiţeiului şi gazelor naturale se aşteaptă să rămână relativ scăzut până în 2020. Fondul Monetar Internaţional a prognozat în luna iulie că preţul petrolului va creşte lent până la aproape 70 de dolari per baril până în 2020, însă aceasta înainte de evenimentele de pe bursa chineză care au dus la o nouă scădere abruptă a preţului petrolului.  

„În lumina ultimelor schimbări, actualele obiective ale FSI s-ar putea să nu mai fie viabile. Suntem de părere că acum este un moment propice ca decidenții politici să revizuiască strategiile fondurile lor suverane de investiţii şi să vadă în ce măsură stabilirea unor obiective diferite nu ar fi în avantajul economiilor lor”, a declarat Richard Boxshall, economist senior PwC. 

Pe baza unei analize a obiectivelor declarate de 74 de fonduri suverane de investiţii, PwC a stabilit un cadru de obiective ale acestora, primele trei fiind maximizarea capitalului, stabilizarea şi dezvoltarea economică. Atunci când revizuiesc obiectivele FSI, decidenţii politici ar trebui să ia în considerare sarcinile pe care le-au îndeplinit FSI în ultimii ani şi ce anume şi-ar dori să facă acestea în următorul deceniu, ceea ce ar putea implica o schimbare în strategie.

Economiştii PwC au identificat trei întrebări la care decidenţii politici ar trebui să răspundă referitor la schimbările economiei globale:

  1. În perioada post-criză, care ar trebui să fie structura economiei interne în aşa fel încât să existe mai mulţi factori de creştere durabilă?
  2. Va duce o întărire a politicii monetare în SUA la o apreciere a dolarului pe o perioadă mai lungă de timp?
  3. Se vor menţine preţurile scăzute ale petrolului pe o perioadă mai lungă de timp ca urmare a unor schimbări în cererea şi oferta globală?

„După ce decidenţii politici au analizat toate aceste chestiuni, ar trebui să fie într-o poziţie mai bună pentru a stabili ce schimbări vor fi necesare în obiectivele FSI. Iar aceste noi obiective asumate ar trebui să stea la baza evaluării performanțelor fondurilor suverane de investiții. Randamentele ridicate, deşi importante, nu sunt neapărat un semn de succes. Fondurile trebuie să-şi îndeplinească obiectivele macroeconomice pentru a avea cu adevărat succes”, a precizat Boxshall.