Reducerea activităţii pe fondul scăderii cererii interne, fiscalitatea crescută şi birocraţia care taie elanul accesării fondurilor UE sunt problemele cu care se confruntă IMM-urile.
Carta Albă a IMM-urilor, dată recent publicităţii de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR), face o radiografie a „stării de sănătate“ a micilor întreprinzători, care au fost nevoiţi să lupte cu doi inamici: criza şi impozitul minim. Majoritatea celor chestionaţi consideră că punctul culminant al crizei va fi în acest an, iar un sfert dintre reprezentanţii firmelor intervievate se aşteaptă ca acest moment să fie în 2011. Cum au evoluat afacerile de la începutul crizei, mai precis din octombrie 2008? Jumătate din întreprinzători au răspuns că şi-au redus activitatea, 43%, că au aceiaşi parametri, iar 7,3%, că
şi-au extins activitatea. Totodată, peste 60% din firme au avut în 2009 performanţe inferioare celor din 2008, 22,23% au obţinut aceleaşi rezultate, iar 17%, peste nivelul anului anterior. Scăderea cererii interne, fiscalitatea şi birocraţia reprezintă în continuare principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile, cu toate că principala oportunitate identificată de firme rămâne piaţa internă, urmată de pieţele externe şi de produsele noi. Se pare însă că impozitul minim a avut un impact la fel de mare asupra IMM-urilor ca şi criza, în 2009 fiind închise circa 200.000 de IMM-uri. Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNÎPMMR, spune că, prin introducerea acestui bir, statul va pierde 305 milioane de lei în 2010 şi 1,2 miliarde de lei în 2011.
Impozitul minim, „greu de ucis“
Până în prezent, decesul impozitului minim a fost anunţat de câteva ori de către guvernanţi. Probabil că, de aceea, recenta declaraţie a primului-ministru, Emil Boc, conform căreia din toamnă se va renunţa la acest impozit este privită cu neîncredere de micii întreprinzători. „Românul are o vorbă: deşteptul promite şi prostul trage nădejde. Nu trebuie să fim luaţi de proşti. Guvernanţii trebuie să facă ceea ce au promis şi să se renunţe la impozitul minim. Acesta nu a făcut decât să închidă numeroase firme şi să reducă încasările la buget“, spune Neculai Viţelaru, patronul firmei Fix Company din Iaşi. El ţine să sublinieze că unii mici întreprinzători puteau să-şi vândă firmele celor care dispuneau de bani şi doreau să acceseze fonduri europene prin intermediul acestora, în loc să le suspende activitatea sau să le închidă, dacă guvernanţii spuneau clar ce au de gând cu impozitul minim. Criza şi-a pus amprenta şi asupra firmei ieşene, al cărei obiect de activitate este comercializarea sculelor aşchietoare. Dacă în urmă cu un an societatea avea trei salariaţi, în prezent, singurul angajat al Fix Company este patronul firmei.
În schimb, Liviu Rogojinaru, care conduce firma Euro Cosimo, specializată în producţie publicitară, este de părere că premierul se va ţine de această dată de cuvânt şi o să renunţe din toamnă la impozitul minim, fiindcă a înţeles că acesta nu aduce venituri la buget, ci pierderi. Cât priveşte un plan anticriză, Rogojinaru spune că şi dacă există unul, nu este aplicat, totul rămânând la nivel declarativ.
Fondurile nerambursabile, neatractive
Peste 70% din micii întreprinzători nu intenţionează să acceseze fondurile structurale. O posibilă explicaţie o dă Neculai Viţelaru: „Foarte mulţi mici întreprinzători sunt interesaţi de fondurile UE, dar sunt realişti. Ştiu că trebuie să aibă întreaga sumă necesară implementării proiectului, fiindcă decontările se fac ulterior. Au fost situaţii în care unii investitori s-au apucat de proiect, nu au avut suficiente lichidităţi şi au pierdut banii“. El spune că băncile nu împrumută IMM-urile fiindcă cel mai bun client este statul român, economia reală este alta decât o văd guvernanţii la televizor, iar banii sunt scumpi.
Liviu Rogojinaru susţine că birocraţia care se creează în jurul acestor bani complică foarte mult drumul micilor întreprinzători către finanţarea nerambursabilă, iar mulţi se lasă pagubaşi. „Înţelegeţi cu adevărat ce se întâmplă dacă vă duceţi la Autoritatea de Management“, explică Rogojinaru. De aceea, CNÎPMMR a propus, în vederea stimulării absorbţiei fondurilor UE, un sistem nou de evaluare şi motivare a specialiştilor din cadrul instituţiilor care gestionează aceşti bani. Unul dintre efecte ar fi absorbţia efectivă în 2011 a cel puţin patru miliarde de euro din fondurile structurale.
Este în dezbatere legea prin care tinerii de până în 35 de ani să fie sprijiniţi să-şi deschidă firme.
Adriean Videanu, ministrul economiei
