Numit oficial la conducerea biroului din România al Băncii Mondiale în octombrie 2006, Benoit Blarel crede că serviciile de consultanţă devin vitale în perioada următoare pentru a face faţă integrării. Capital: Cum schimbă aderarea implicarea Băncii Mondiale în România? Benoit Blarel: Noua generaţie de proiecte se va concentra pe susţinerea procesului de integrare. Importantă e absorbţia fondurilor europene. Un proiect pentru servicii municipale, în curs de aprobare
Numit oficial la conducerea biroului din România al Băncii Mondiale în octombrie 2006, Benoit Blarel crede că serviciile de consultanţă devin vitale în perioada următoare pentru a face faţă integrării.
Capital: Cum schimbă aderarea implicarea Băncii Mondiale în România?
Benoit Blarel: Noua generaţie de proiecte se va concentra pe susţinerea procesului de integrare. Importantă e absorbţia fondurilor europene. Un proiect pentru servicii municipale, în curs de aprobare în Parlament, va ajuta municipalităţile să dezvolte proiecte pentru a obţine fonduri structurale. Altul, de restructurare a fermelor, este încă în pregătire. Sperăm să negociem în februarie cu Guvernul. Vom ajuta Ministerul Agriculturii să înfiinţeze servicii de consultanţă pentru fermele mici şi mijlocii. Acestea sunt majoritare şi trebuie să ştie cum să aplice pentru fondurile disponibile prin politica agricolă comună. În trecut, serviciile de consultanţă au atins doar fermele mari, care şi-au permis să plătească. Cureaua de transmisie dintre minister şi fermieri încă nu funcţionează atât de bine pe cât ar trebui.
Capital: Când s-ar putea apropia agricultura de nivelul de performanţă din vest?
BB: Marii fermieri, conform ultimului studiu, cam 20-30.000, sunt deja competitivi şi eficienţi. Pentru ei integrarea nu va fi o problemă. Marea majoritate a fermelor, cele mici, ridică probleme. Unele se pot restructura, pot deveni competitive, dar au nevoie de ajutor. 45% din fermieri sunt mai bătrâni de 65 de ani şi mulţi vor trebui să iasă din sectorul agricol. Consultanţii îi pot sfătui ce să facă în viitor cu activele de care dispun, ce programe sociale, de genul rentei viagere, sunt disponibile. Au nevoie de ajutor şi acei fermieri care vor rămâne în agricultură, dar în sistem part-time.
Capital: Schimbări dramatice în cât timp putem vedea?
BB: Pentru fermele mari, procesul va fi foarte rapid, nu însă şi pentru fermierii mici. Aici poate dura uşor zece ani. Din cauza dimensiunii mici a proprietăţii agricole cel puţin 50-60% din fermieri nu vor fi eligibili pentru măsurile politicii agricole, comune. De aceea e important ajutorul Guvernului.
Capital: Un alt risc al intrării în UE, menţionat în ultimul raport economic regional al Băncii, este inflaţia…
BB: Vedem mult mai mare acest risc în ţările baltice decât în România. Deficitul contului curent este mare, dar, pentru moment, poate fi finanţat uşor prin investiţii străine directe, situaţie care ne aşteptăm să continue.
Capital: A fost o decizie bună suspendarea privatizării CEC?
BB: Ar fi fost mai bine dacă CEC ar fi putut fi privatizată. Nu este o bancă de mari dimensiuni, astfel încât să fie afectată stabilitatea sistemului bancar, dar este o bancă importantă, colectează economii semnificative. Fără investiţii private, apar riscuri pentru capacitatea de a rămâne un jucător pe piaţă şi de a continua să atragă economii.
Capital: Raportul menţionează şi riscul creşterii rapide a creditării. Ce măsuri pot fi eficiente, astfel încât să nu afecteze finanţarea economiei?
BB: Şi aceste riscuri sunt mai mici în România decât în ţările baltice. Avertismentele din raport vizează cu precădere aceste state, mai puţin România. Comparativ cu alte ţări, sectorul financiar este încă foarte redus. Acum se întâmplă, de fapt, o ajungere din urmă.
Capital: Sunt justificate, atunci, restricţiile impuse de BNR pentru a limita creşterea creditelor?
BB: Recomandările noastre se referă la măsuri adiţionale de restrângere a creditelor, care nu sunt necesare pe lângă cele existente. Acestea au fost eficiente şi potrivite. Nu recomandăm însă o înăsprire a lor.
Capital: O altă temere legată de intrarea în UE este migraţia. Vor avea efect restricţiile impuse de vechi membri UE pentru muncitorii români?
BB: Astfel de restricţii sunt reacţii politice la anumite îngrijorări legate de extindere. În cazul României, ştim din trecut că printre cauzele migraţiei s-au aflat aşteptările legate de obţinerea unui venit mai mare în străinătate. Acum, însă, dinamica salariilor se schimbă rapid în ţară, astfel încât este de aşteptat un declin al migraţiei.
Capital: Pot opri migraţia măsuri guvernamentale de genul scutirii de impozit a unei anumite categorii, programatorii spre exemplu?
BB: Nu există o soluţie magică. Măsurile au efect doar pe termen lung. Dacă Guvernul cunoaşte mai bine unde este nevoie de angajaţi, poate ajusta, spre exemplu, politicile în domeniul educaţiei. Acestea nu sunt remedii rapide, cu efect limitat, ci politici pe termen lung. Nu cunosc exact situaţia din România, dar experienţa din alte ţări arată că facilităţi fiscale nu au o eficienţă extraordinară. Cel mai bun lucru pe care îl poate face Guvernul este să promoveze stabilitatea mediului economic, astfel încât cetăţenii să găsească oportunităţi de muncă. Mai trebuie să se uite la piaţa muncii pentru a vedea unde apar probleme. Vom ajuta printr-un studiu, în care vom face câteva proiecţii, pentru a vedea zonele în care cererea de muncă va fi în exces sau deficitară. Acesta poate determina adaptarea politicilor şi poate ajuta piaţa muncii să răspundă mai bine la diferiţi factori.
Capital: Reforma pensiilor, prin trecerea către sisteme private, de anul viitor, va adânci deficitul sistemului public. Ce ajutor va da Banca Mondială?
BB: Ne-am implicat încă din anii ‘90 în reformă. Partea cea mai grea s-a făcut. Recent, am prezentat ministerelor şi un studiu, încercând să estimăm costul tranziţiei la pilonul privat. Iniţial, acest cost este relativ minor, 0,17% din PIB, dar va creşte în timp, potrivit studiului, până la 0,9% din PIB în 2016. Am recomandat Guvernului ca toate schimbările planificate pentru sistemul de pensii să fie reflectate în cadrul cheltuielilor pe termen mediu.
Capital: Anul acesta va fi pusă în practică şi asigurarea obligatorie a locuinţelor. Este o idee bună, cu şanse reale de a funcţiona?
BB: Cred că este o idee bună. În cazul unui cutremur catastrofal, pagubele totale sunt estimate între 7% şi 14% din PIB. Costul fiscal este uriaş, dacă statul va trebui să îi despăgubească pe cei afectaţi. Dacă faci sistemul obligatoriu, obţii o dispersie mai bună a riscului. Cu mai mulţi asiguraţi, poliţa se ieftineşte. Acum, pentru o sumă asigurată (facultativ) de 20.000 de euro, prima ajunge la 100 de euro, în timp ce în sistemul obligatoriu ar fi de numai 20 de euro.
Capital: De ce să fie obligaţi să îşi asigure casele locuitori din regiuni precum Ardealul, unde riscul de cutremur este mic?
BB: În cazul unui cutremur mare, mulţi oameni au de suferit şi toţi contribuabilii vor suporta costurile dacă Guvernul va fi singurul care să acorde despăgubiri.
Capital: Trebuie să ne plătească statul despăgubiri, dacă nu ne asigurăm singuri?
BB: Este o întrebare, într-adevăr. Cu siguranţă, Guvernul va fi supus unei puternice presiuni politice să o facă. S-a întâmplat în multe ţări. Chiar şi oamenii din Transilvania, neafectaţi de cutremur, vor suporta atunci costurile, prin taxele mai mari pe care vor trebui să le plătească pentru a acoperi acele despăgubiri.
Carte de vizită
EXPERIENŢĂ
Oct. 2006: Country Manager România, Banca Mondială
Ian. 2003 – Sept. 2006: Sector Manager, Mediu, Dezv. Socială Sustenabilă, Europa & Asia Centrală, Banca Mondială
Apr. 2002 – Mai 2003: Sector Leader, Dep. Caraibe, Banca Mondială
Martie 1999 – Mar. 2002: Senior Economist, apoi Principal Economist, IFC
Ian 1990 – Mar. 1999: Senior Economist la Dep. South Central & Indian Ocean şi apoi în India, Banca Mondială
STUDII
1985 – University of Wisconsin, Madison – Doctor of Philosophy, Agricultural Economics
1983 – University of Wisconsin – Master of Arts, Agricultural Economics
1981 – Institut de Gestion Int’l. Agro-Alimentaire – Master of Science, Agricultural Economics