Majoritatea comentariilor despre criza europeană s-au concentrat asupra ţărilor PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia şi Spania). Dar perioada de recesiune care a urmat după criza financiară din 2008 – 2009, are chiar efecte politice şi economice mai severe în multe din ţările Uniunii Europene, din fostul bloc comunist, scrie revista Forbes.
Acest lucru a fost puternic ilustrat de o statististică privind evoluţia înmatriculărilor auto în perioada 2007 – 2011, prezentată de cei de la New York Times. La capătul listei care cuprinde 24 de ţări europene se află Ungaria, cu o scădere de 73,7% şi România, cu 74,1%. Scăderea medie la nivelul UE era de doar 15,8%.
Este drept, scriu cei de la Forbes, nu toată lumea are nevoie de o maşină, dar statistica este destul de relevantă pentru evoluţia situaţiei clasei de mijloc în devenire. Şi care este rezultatul?
În Ungaria, un naţionalist de dreapta încearcă să dobândească o putere tot mai mare extinzându-şi influenţa inclusiv asupra băncii centrale. Ţara riscă nu doar să fie pedepsită de instituţiile internaţionale, dar şi să fie izolată de lumea în care a reintrat după 1990.
În România, o mulţime de oameni au protestat zilele trecute, cerând demiterea unui guvern care a implementat politici de austeritate. Sursa durerii nu este însă domestică. În această ţară, ca în toate cele care sunt foşti sateliţi ai Uniunii Sovietice, cum ar fi Ucraina, Moldova sau Belarus, unul din debuşeurile la care s-a apelat până acum a fost blocat: joburile din Europa dezvoltată ocpupate de mulţi din emigranţii din aceste ţări s-au împuţinat sau au început să fie ocupate din nou de autohtoni. Aşa că românilor nu le-a mai rămas altceva decât să se zbată în recesiune.
O revenire economică ar putea netezi problemele
O revenire economică la nivel global ar putea netezi aceste probleme, atâta vreme cât ţările în cauză nu se întorc la un regim totalitar, naţionalist sau nu recurg la violenţe care să îi sperie pe viitorii investitori. Unele din ţările puternic lovite de criză, cum ar fi Estonia, implementează acum politici economice liberale şi ar putea fi primele care îşi revin. Dar detaşarea unor ţări de ceea ce părea a fi, cu doar câţiva ani în urmă, prospera piaţă pan-europeană, este ceva aproape inevitabil.
Asta va fi tragic pentru mulţi, în special pentru specialiştii din ţările care vor avea de pierdut. Decidenţii politici şi economici de la nivel european, în special Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu ar trebui să piardă din vedere oportunităţile care există încă în aceste ţări, pentru ca să poată ţine pasul cu evoluţia economică şi cu aspiraţiile acestor oameni extrem de ambiţioşi.
Prea mulţi s-au concentrat asupra Greciei, din cauza faptului că datoria statului este repartizată în vistieriile unor prestigioase ţări din Vest. În locul celor din Vest, ne-am concentra mai degrabă asupra României.