Ecclestone. Tipul scund din fruntea Formulei 1 a facut o avere de peste trei miliarde de dolari din pasiunea pentru sporturile cu motor. Deloc rau, pentru cineva care a renuntat la scoala la varsta de 16 ani pentru a-si vedea de hobbyul sau, motocicletele. Cristi Muresan este si el unul dintre innebunitii motoarelor. O dovedesc nu numai clubul de motociclism viteza pe care l-a deschis la Arad, ci si prezenta sa in staff-ul Federatiei Romane de Motociclism. Aradeanul vrea insa mai mult. Ideea pri
Ecclestone. Tipul scund din fruntea Formulei 1 a facut o avere de peste trei miliarde de dolari din pasiunea pentru sporturile cu motor. Deloc rau, pentru cineva care a renuntat la scoala la varsta de 16 ani pentru a-si vedea de hobbyul sau, motocicletele. Cristi Muresan este si el unul dintre innebunitii motoarelor. O dovedesc nu numai clubul de motociclism viteza pe care l-a deschis la Arad, ci si prezenta sa in staff-ul Federatiei Romane de Motociclism. Aradeanul vrea insa mai mult. Ideea privind construirea in Romania a unui circuit de motociclism viteza, pretabil la monoposturi, l-a „agatat” in urma cu cativa ani. Avea in minte exemplul circuitului de Formula 1 din Ungaria, cand a inceput sa faca lobby pe langa Ecclestone. Stia insa ca un proiect de asemenea anvergura nu poate fi lansat fara sprijinul statului. Hungaroring, de pilda, are ca actionar majoritar Ministerul pentru Copii, Tineret si Sport si primeste de la stat subventii anuale. Interventiile facute in urma cu doi-trei ani la nivelul Guvernului pareau sa-si arate efectele. Fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, a prins ideea si vorbea la un moment dat despre avantajele unui circuit, insa la Constanta. Primul pas concret a fost facut in 2003, cand Guvernul a aprobat alocarea cu acest scop a unui teren de 200 de hectare, pe teritoriul comunei aradene Sistarovat. „La acestea se adauga 500 de hectare pe care le-am cumparat, impreuna cu fratele meu Calin, special pentru proiect”, spune Cristi Muresan. Intre timp, aradeanul a apelat la un consilier al lui Bernie Ecclestone, care i-a facut legatura cu compania Hellmuth, Obata + Kassabaum Inc.(HOK). De numele englezilor sa leaga proiectarea si executia unora dintre cele mai importante infrastructuri sportive din lume. Stadioanele cluburilor de fotbal Arsenal, Chelsea, Benfica Lisabona, stadionul olimpic de la Sidney si, de curand, circuitul de Formula 1 de la Dubai, sunt doar cateva dintre numeroasele proiecte aflate in portofoliul HOK. Compania si-a trimis expertii la Arad pentru masuratori, iar primele concluzii au fost favorabile. „Si PricewaterhouseCoopers a facut analize premergatoare, din care a rezultat ca afacerea ar fi profitabila”, spune Gabriel Olariu, secretarul general al Federatiei Romane de Motociclism.
Parcul industrial va aduce cele mai mari venituri
Clive Bowen este unul dintre arhitectii diviziei HOK Sport+ Venue+Event, care se ocupa indeaproape de proiectul din Romania. „Speram ca proiectul va fi lansat la inceputul anului 2005, insa acest lucru depinde de mai multe elemente, inclusiv de interesul pe care il va arata noul Guvern”, spune Bowen. Practic, statul roman ar trebui sa scoata din buzunar pana la 600.000 de euro pentru finantarea studiului de fezabilitate si a master-planului. De asemenea, Guvernul ar trebui sa asigure racordarea terenului la retelele de utilitati. „Per total, contributia statului, care ar urma sa vina pe secvente, este evaluata la circa 100 milioane de euro”, precizeaza Gabriel Olariu. Suma reprezinta insa doar o mica parte din totalul investitiilor, intrucat acestea nu se vor rezuma la amenajarea unei piste de Formula 1. „Proiectul din Romania ar putea avea ca model circuitul din Dubai, pe langa care a fost amenajat un parc industrial, de unde va proveni cea mai mare parte a veniturilor. Un circuit de Formula 1 de sine statator este greu de justificat din punctul de vedere al costurilor”, explica John Barow, arhitect la HOK. Iata de ce si proiectul de la Arad este gandit la scara mare. „Nu va fi doar un simplu circuit. In acelasi perimetru vor exista, de exemplu, unitati de productie a pieselor si subansamblelor auto, scoli pentru circuite moto, servicii destinate companiilor, activitati de comert si de relaxare. Beneficiile asociate, cum ar fi noile oportunitati de afaceri care vor conduce la dezvoltarea economica a regiunii, si, tipic pentru aceste circuite, influxul enorm de turisti si de venituri atrase cu ocazia etapelor de Formula 1 fac acest proiect mai mult decat necesar”, crede Clive Bowen. In linii mari, proiectul prevede amenajarea unei piste pentru motociclism cu lungimea de 4.500 de metri si a unei piste pentru automobilism, de 5.500 de metri. „Circuitul si tot ce inseamna industrii atrase in jurul sau reprezinta o afacere de un miliard de dolari pe an. Fiecare an ce trece pana la amenajarea lui este un an pierdut”, conchide reprezentantul Federatiei de Motociclism.
EXPERIENTA HUNGARORING
· 1986 este anul inaugurarii circuitului
· 2006 este anul in care expira licenta Formula One World Championship Grand Prix, urmand ca Hungaroring Sport Rt. sa negocieze conditiile de prelungire a acestui acord
· 69% din capitalul Hungaroring Sport Rt. este detinut de Ministerul ungar pentru Copii, Tineret si Sport
· 4.381,08 metri este lungimea circuitului dupa reconstructia sa din 2003
· 3 miliarde de forinti (11,5 milioane de euro) este valoarea fondurilor acordate de statul ungar in 2003 pentru sustinerea activitatii Hungaroring
· 167.000 este cifra vizitatorilor complexului de langa Budapesta in acest an
· In cadrul complexului, exista un centru de dezvoltare a abilitatilor de conducere a masinilor de teren, un centru de inchiriere a vehiculelor ATV, a motocicletelor sau a karturilor. O optiune interesanta este si Hungaroring Adventure Park, unde firmele pot organiza pentru angajatii lor inclusiv programe de team-building