România s-a confruntat de-a lungul timpului cu migrația populației. În prezent, conform datelor oficiale, 6,5 milioane de români se află în Diaspora. Mai exact, vorbim de un sfert din populația țării noastre. Invitatul a explicat că este ușor să judeci situația românilor din Diaspora. Totuși, aceștia trebuie să facă multe compromisuri în scopul de a se bucura de o viață mai bună.
„Nu cred că există familii în România care să nu aibă pe cineva plecat în afară, o rudă sau un prieten” a subliniat Mihai Dohotar despre realitatea actuală.
Proiect de lege pentru românii din Diaspora
România se confruntă cu lipsa forței de muncă și cu o decădere demografică. Diaspora reprezintă o sursă importantă de resursă umană. Astfel, țara noastră are nevoie de inițiative care să ajute la întoarcerea românilor în România. În acest sens, Mihai Dohotar a povestit despre o nouă propunere legislativă a PNL depusă la începutul acestei luni.
„Ca senator de Diaspora, am încercat de-a lungul timpului să adun tot felul de problematicii pe care mi le spuneau diasporenii. M-am bazat atât pe experiența mea proprie, cât și pe relația mea cu mediul asociativ din diaspora, mai ales în timpul mandatului meu ca și consilier la departamentul Românii de pretutindeni, prin care am intrat în legătură cu foarte multe asociații din diaspora. După ce am depus jurământul, am început să circul foarte mult. Eu nu am stat un weekend acasă, mergeam mereu în afară. În această lege se revăd propunerile colegilor liberale, ale mediului antreprenorial, propuneri și idei de la Repatriot. Prima discuție în cadrul partidului am avut-o cu domnul președinte Nicolae Ciucă. Este foarte preocupat de temă. Am discutat cu el articol cu articol. Este depus în procedură de urgență. Mă aștept ca la finalul lunii să intre în Comisie”, a spus invitatul.
Facilități fiscale și programe de sprijin
O prevedere din cadrul noii propuneri legislative a PNL ține de stimularea antreprenoriatului prin facilități fiscale și programe de sprijin. Acest act normativ dorește să încurajeze meseriașii să se întoarcă în România prin oferirea unui acces la finanțare în funcție de domeniu.
„A apărut din necesitatea forței de muncă în România și nevoia de oameni calificați în anumite domenii, cel puțin în tot ce înseamnă lucrări de construcții, infrastructură, știți foarte bine că avem o mare problemă de personal. Firmele contractante deja să plâng, nu participă la licitații, la lucrări foarte mici, chiar dacă sunt bani. Dacă acum 20 de ani firmele nu participau la licitație pentru că se așteptau să nu fi plătiți sau să primească banii foarte greu, acum ne confruntăm cu o situație opusă. Bani sunt, dar nu sunt contractanți pentru că nu există forță de muncă” a explicat Mihai Dohotar.
La nivelul facilităților fiscale, se dorește implementarea unei reduceri a taxelor pe muncă în primii ani pentru românii întorși din Diaspora.
„Am propus gradual o reducere a taxelor de muncă în primul an cu 60 %, în al 2-lea an cu 40 % și în al treilea an cu 30 %. În al patrulea an, după repatriere, încep să plătească taxele normal. Această măsură vine și în ajutorul antreprenorului și a angajatului” a povestit invitatul.
Problemele românilor din Diaspora
Acest proiect de lege a fost construit ținând cont de problemele cu care se confruntă românii din diaspora. Printre cele enumerate de românii din afară se regăsesc neîncrederea în mediul politic și lipsa siguranței unui loc de muncă bine plătit.
„Foarte mulți români sunt în zone ale Europei, cum ar fi Portugalia, Grecia, Cipru, sudul Italiei, chiar și sudul Spaniei. Salariile în aceste zone, dacă nu sunt mai mici, sunt undeva pe aproape sau ușor mai mari decât în România. Un cetățean român care locuiește în aceste zone și muncește acolo pentru 1.200 de euro are cheltuieli mai mari de trai. Toți acești oameni, majoritatea cu care am vorbit, îmi spuneau că vor să se întoarcă.
Nu banii sunt problema. Ziceau că nu se întorc în România pentru siguranța lor și a familiei. Se referă la predictibilitate. Un alt motiv este încrederea foarte scăzută în mediul politic, încredere foarte scăzută în instituțiile statului. Dar nu aceste lucruri m-au făcut să gândesc neapărat aceste prevederi. Sunt foarte mulți care vor să se întoarcă. Totuși, vor să li se garanteze și faptul că au un loc de muncă bine plătit, aproximativ ca în țările unde locuiesc” a spus invitatul.
Programul Prima Investiție
O altă prevedere din cadrul proiectului include inițierea programului „Prima Investiție”. Acesta este dedicat românilor din Diaspora care vor să se întoarcă acasă și să investească în industrie, cercetare, agricultură și turism, statul susținându-le inițiativele.
„M-am inspirat și din legislațiile țărilor cu diaspora mare, cum ar fi Portugalia, Polonia, Italia. Programul este un model care funcționează și în prezent în Republica Moldova. Vrem să rezolvăm problema demografică. Vrem să rezolvăm problema forței de muncă. Vrem să avem oameni calificați” a spus Mihai Dohotar.
Potrivit invitatului, Diaspora are un rol important în dezvoltarea României.
„Diaspora este cel mai mare investitor din România. Aceștia trimit în jur de 6 miliarde de lei pe an acasă, asta fără să socotim banii cu care vin în concediu și care tot în economia românească se revăd” a adăugat invitatul.
Printre prevederile legii se mai regăsesc inițiative precum deschiderea de licee românești în marile capitale sau în orașele cu populație mare de români. De asemenea, se mai propune că în fiecare primărie din țară unde există mai mult de 10% din populație plecată peste hotare să apară un departament special. Acesta ar urma să gestioneze relația cu românii din Diaspora și să identifice soluții pentru repatrierea lor.
Promisiuni electorale sau fapte reale?
Ne aflăm în perioada alegerilor, iar spațiul public este plin de promisiuni politice. Iar o parte dintre acestea sunt adresate românilor din Diaspora. Aceștia au puterea de a întoarce un rezultat electoral, motiv pentru care sunt un grup vizat în campaniile electorale.
„Este momentul ca România să se întoarcă cu fața către Diaspora, dar nu prin povești și promisiuni. Eu le-am explicat colegilor mei de partid că legea trebuie depusă pentru că este undeva la mijloc între promisiune și realizare. Până acum am ieșit cu mesaje. Legea odată depusă, care poate fi îmbunătățită, este o acțiune. Noi așteptăm și o să avem în continuare consultări cu mediul asociativ, cu cetățenii din Diaspora, cu patronatele și ONG-urile din România” a spus invitatul.
Întregul podcast poate fi vizionat AICI .
