Va aduceti, probabil, aminte de Enron si de veniturile in valoare de 310 miliarde pe care gigantul energetic le raportase in 2001. Adevarata cifra de afaceri a corporatiei care a provocat cel mai important faliment din ultimii 100 de ani fusese de fapt cu 100 de miliarde de dolari mai mica. Enron se umflase mai ceva ca un balon, iar spargerea a fost inevitabila.
Practic, 2002 a fost anul in care profitul s-a redus cu mai mult de 100% comparativ cu 2000, ultimul an de crestere. Putem spune ca aproape toata lumea a plans, dar analistii de la Fortune explica aceste rezultate dramatice prin prisma schimbarii, in Statele Unite, a raportarilor financiare. Epoca post-Enron se simte mai ales in cifrele de afaceri ale greilor mondiali.
Profitul total obtinut de corporatiile incluse in Fortune 500 (clasament intocmit dupa cifra de afaceri) a scazut de la 206,2 miliarde de dolari in 2001, la 69,6 miliarde de dolari anul trecut.
Daca s-ar fi mers in continuare pe vechiul system de raportare contabila, profitul companiilor ar fi fost de 260 miliarde de dolari.
Intr-un an in care gigantul American Wal-Mart si-a pastrat suprematia in fruntea topului Fortune, veniturile totale ale fericitilor inclusi in acest clasament au fost de sapte mii de miliarde de dolari, cu 400 de miliarde de dolari mai putin decat in 2002. Sa luam de exemplu cazul companiei de resurse umane Administaff, care in topul din 2001 a detinut locul 376, cu venituri de 4,4 miliarde de dolari. In luna februarie 2003, firma new-yorkeza se mandrea in fata actionarilor cu o crestere a cifrei de afaceri pe 2002, pana la 4,9 miliarde de dolari. Dupa discutii indelungate cu SEC (un fel de CNVM american), Administaff si-a revizuit cifrele pana la exact 849 milioane de dolari (adica mai putin chiar si decat Petrom). Anchetele SEC au scos la iveala faptul ca veniturile companiei de resurse umane nu cuprindeau doar comisioanele platite de clienti, ci si salariile pe care noii angajati urmau sa le primeasca. Marea problema a fiscului american a fost aceea ca in doar sase luni a trebuit sa modifice aproape complet regulile de raportari financiare.
Asemenea exagerari ale cifrelor contabile au fost mult mai des utilizate in ultimii ani decat in deceniul trecut. Companiile care au folosit vechile trucuri contabile pentru a umfla veniturile nu au facut acest lucru pentru a-si face simtita prezenta in Fortune 500, ci pentru a provoca o crestere nesustinuta financiar a pretului actiunilor. „Managerii au considerat ca, in general, investitorii acorda valoare companiilor cotate in functie de multiplicarea veniturilor. Asa ca au facut-o”, spune Paul Miller, analist si autor al lucrarii „Raportari financiare de calitate”.
Exista insa si situatii in care cifra de afaceri a companiilor din Fortune 500 s-a redus din motive care tin in mod absolut de rezuultate negative. 120 de companii din top au anuntat ca au inregistrat pierderi cifrate la 295,7 miliarde de dolari. Este cazul, de exemplu, al gigantului media AOL Time Warner, care a pierdut exact 98,7 miliarde de dolari, dar si al companiei de telecom Qwest, care a avut o cifra de afaceri cu 35,9 miliarde de dolari mai mica.
Care au fost cele mai mari*
companii In 2002
Wal-Mart Stores Statele- Unite
General Electric SUA
Microsoft SUA
Dell Computer SUA
Johnson&Johnson SUA
Berkshire Hathaway SUA
Procter&Gamble SUA
IBM SUA
Coca-Cola SUA
FedEx SUA
Toyota Motor Japonia
BMW Germania
Sony Japonia
Pfizer Germania
Intel SUA
United Parcel Service SUA
Home Depot SUA
Nokia Suedia
Nestle Elvetia
PepsiCo SUA
*) dupa cifra de afaceri
Wal-Mart pentru totdeauna
„Cred, spune Lee Scott, presedintele Wal-Mart, ca acesta este din nou anul nostru”. Scott a avut dreptate: pentru al doilea an consecutiv, lantul de supermarketuri Wal-Mart a obtinut titlul de cea mai importanta companie din lume. De fapt, Scott stie foarte bine ca la actuala pozitie pe piata a companiei pe care o conduce nu mai pot aparea surprize enorme. Poate puterea de cumparare a americanilor sa scada mai mult decat cea a romanilor!
In 2002, in timp ce aproape toate veniturile companiilor din Fortune 500 au scazut, Wall-Mart a avut o cifra de afaceri cu 12% mai mare decat in 2001.
Mai stie McDonalds sa gateasca ?
Jim Cantalupo vrea sa stim ca McDonalds se intoarce pe piata. Din scaunul sau de piele neagra, noul presedinte al celui mai celebru lant de restaurante din lume vorbeste linistit despre planurile de crestere ale companiei. Cantalupo are un mesaj clar: „Noul stapan al McDonalds este consumatorul”. In ianuarie 2003, grupul american a anuntat ca in 2002 a inregistrat pierderi pentru prima data in istoria de aproape 40 de ani. McDonalds a pierdut mai mult de 20 miliarde de dolari in capitalizarea bursiera. Adevaratul motiv al acestei caderi l-ar reprezenta erodarea increderii consumatorului american si european in produsele unei companii care nu mai vine cu nimic nou.
Omul mare de la mijlocul clasamentului
Este ger, ninge cu inversunare in micul orasel american Dublin, unde chiar si termometrul din fata bancii pare inghetat la minus 20 de grade Celsius. Undeva, in restaurantul hotelului Embassy, Bob Walter rememoreaza istoria unei companii care dupa 32 de ani a ajuns pe locul 57 in Fortune 500. Cardinal Health, compania fondata de Walter pentru a distribui medicamente in Statele Unite, a reusit in 2002 sa capete distinctia de cea mai respectata afacere de familie din America. Walter nu a facut decat sa vanda medicamentele altora, iar pentru asta a ajuns la o cifra de afaceri de 51 miliarde de dolari. Acesta da comert.
O cafea de mai multe miliarde de dolari
Howard Schultz soarbe linistit cel mai nou tip de capuccino in cafeneaua la care tine cel mai mult. Tocmai a fost informat ca Starbucks, cel mai celebru lant de cafenele din lume, si-a facut debutul in Fortune 500. Atunci cand cafeneaua lui Schultz a devenit o companie publica, in urma cu 11 ani, toata lumea si-a ras in barba intreban-du-se cat poate creste actiunea acestei companii. In 2002, Starbucks si-a lansat a 6.000-a cafenea in Europa, iar intre timp actiunile au crescut cu 180%. Criticii aspri ai Starbucks vorbesc deja despre saturatie, dar Schultz este hotarat sa mearga mai departe.
Cine mai salveaza Gap ?
„Mi-au trebuit mai multe saptamani pentru a ma convinge sa port jeans”, admite Paul Pressler,
privind pe geamul biroului de la etajul 14 al companiei pe care o conduce. Din San Francisco, de acolo de unde a plecat Gap, pana la Moscova, locul unde de curand s-a deschis o reprezentanta, toata lumea cumpara produsele unei companii care in doar un an de zile a pierdut mai mult de un miliard de dolari in profit. O pierdere enorma, daca ne gandim ca in acelasi timp adversarii suedezi de la H&M au reusit sa raporteze un profit record de 800 milioane de dolari.
