Fost agent KGB, despre probabilitatea ca Putin să declanşeze un război mondial

Iuri Șveș, fost agent sovietic, acum analist financiar american, a vorbit publicației Gordon, citată de Adevărul,  despre slăbiciunile lui Vladimir Putin, poreclele pe care le-a avut în KGB și despre motivele pentru care liderul rus nu a lucrat niciodată ca agent secret.

Șveț susține că Putin nu a fost numit în serviciile de informare externe, ci în direcția KGB a Leningradului pentru că, în comparație cu ai săi colegi, el avea aptitudini sub mediu. În Leningrad, actualul lider al Rusiei se ocupa de lucruri lipsite de importanță:  citea denunțurile studenților asupra profesorilor și denunțurile profesorilor asupra rectorilor.

Conform bigrafiei oficiale, în 1985, Putin a fost trimis în Germania de Est, unde a lucrat la oficiul teritorial al serviciului de informare din Dresden. Șveț susține că KGB-ul nu a desfășurat activități de spionaj în RDG. ”Agenţii ruşi plecau în oraşe, precum Berlin sau Dresden, ca într-o excursie de vacanţă”, a mai adăugat acesta. Acolo, misiunea lui Putin era să organizeze excursii pentru tovarășii de rang înalt ce veneau din Moscova.

 

PUBLICITATE

”Ştiţi ce multe spune porecla despre un om? Chiştoc, apoi Molia Albă, iar acum – Botox”, vorbește Iuri Șveț despre poreclele pe care le-a primit liderul de la Moscova de-a lungul timpului. Fostul agent sovietic a mai susținut că Vladimir Putin are un complex de inferioritate din cauza staturii joase și capacități intelectuale mediocre. El a fost ales președinte pentru a garanta securitatea fizică și financiară a celor ce l-au avansat.

Analistul s-a ocupat de problematica militaro-strategică la apogeul Războiului Rece, când pericolul nuclear a fost foarte mare.  Întrebat de probabilitatea ca Putin să lanseze un atac nuclear, el a spus ”Chiar credeţi că un om care în fiecare an dispare din spaţiul public pentru 7-10 zile ca să-şi facă facelifting şi să-şi injecteze botox este în stare să înceapă un război nuclear? De frică, botoxul se va topi şi se va scurge”.

” Când vine vorba despre un război nuclear, se pune problema cine primul ataca. Prima lovitură trebuie să distrugă o cantitate maximă de rachete a inamicului, iar când vor începe să zboare rachetele rămase ale inamicului, acestea urmează să fie doborâte cu mijloacele de apărare. URSS-ul niciodată nu a deţinut potenţialul primului atac, iar Rusia cu atât mai puţin. Rachetele nucleare ruse pot să distrugă New-York-ul, San-Francisco şi alte oraşe mari, dar nu sunt în stare să distrugă rachetele americane din instalaţiile subterane. În schimb, vor obţine un răspuns garantat care va spulbera întreaga Rusie. Instalaţiile sovietice, datând din anii 60 ai secolului trecut, au o precizie foarte proastă”, a mai adăugat analistul.