Tudor Gabriel Bohâlțeanu a fost consilier la Ministerul Transporturilor la data comiterii faptelor, pe care le-a recunoscut într-un acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu procurorii DNA. CV-ul fostului consilier e unul impresionat, el mai deţinând, de-a lungul timpului, funcţii importante la Poşta Română sau EximBank.
Tribunalul Bucureşti a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu Direcţia Naţională Anticorupţie de un fost consilier ministerial şi fost şef la Poşta Română şi EximBank.
Este vorba despre Tudor Gabriel Bohâlțeanu, fost consilier al ministrului Transporturilor Ovidiu Silaghi, președinte al Companiei Naţionale Poșta Română SA (2009-2010), director adjunct la Compania Naţională Poșta Română SA București (2008-2009) şi vicepreședinte EximBank România (2007-2009).
Pe 27 noiembrie 2020, DNA a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul Bohâlțeanu Tudor Gabriel, la data faptelor consilier al ministrului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (2 fapte) şi spălare a banilor, relatează justnews.ro.
Ce infracţiuni a comis, mai exact, fostul consilier?
În perioada cât era consilier al ministrului Transporturilor, imediat după schimbarea guvernului Ungureanu în mai 2012, Bohâlțeanu și-a traficat influența pe care o avea asupra decidenților din Ministerul Transporturilor.
El i-a pretins, în mod direct, omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, în perioada 7 mai – 16 mai 2012, sume de bani reprezentând 10 % din valoarea contractelor pe care firmele din grupul UTI le aveau încheiate cu Compania Națională de Aeroporturi București SA. Ulterior, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2012, el i-a pretins aceluiași om de afaceri, prin intermediar, suplimentarea sumelor de bani.
Ca urmare a solicitărilor, în perioada 27 iunie – 13 decembrie 2012, ar fi primit indirect, în contul a trei societăți suma de 2.154.821 lei, primire justificată prin contracte fictive, încheiate cu societăți din grupul UTI.
În plus, Tudor Gabriel Bohâlțeanu a intermediat şi suma de 750.000 de euro, pretinsă de fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, Preda Răducu Valentin, de la reprezentantul companiei Astaldi S.p.A., care executa lucrările de extindere a rețelei de metrou din București, respectiv a Racordului 2 al Magistralei 4.
Interesele companiei Astaldi S.p.A. care deja investise până la acel moment sume importante în pregătirea documentației de participare la licitație și organizarea viitorului șantier, erau periclitate în cazul în care noul guvern, instalat în primăvara lui 2012, nu mai finanța extinderea rețelei de metrou. Bohâlțeanu a primit astfel suma de 3.020.500 lei.
Tribunalul Bucureşti respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei
Rechizitoriul și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise spre judecare la Tribunalul București, însă magistraţii au respins înțelegerea inculpatului cu procurorii DNA, în februarie 2021.
“În temeiul art. 485 alin. 1 lit. b C.proc.pen. respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie cu inculpatul Bohâlteanu Tudor Gabriel, urmărit penal pentru trafic de influenta, prev. de art.257 alin.1 V.C.p. cu aplic. art.6 din Legea 78/2000 si art.5 C.p. (2 fapte) si spălare de bani, prev. de art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 cu aplic. art.5 C.p., toate faptele cu aplic. art.33 lit.a din VCP, în dosarul de urmărire penală nr.482/P/2020 şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale. În temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 25. 02. 2021.
Document: Hotarâre 206/2021 25.02.2021”, este soluţia pe scurt pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
Sentința Tribunalului București a fost atacată, iar dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, care, la termenul din 8 lunie, a stabilit ca judecata să continue la toamnă.
Motivarea instanţei în cazul Bohâlțeanu
În motivarea sentinței, magistratul a opinat că, din perspectiva dispozitiilor art.487 în referire la art.404 alin.4 lit.c Cpp, acesta nu cuprinde mențiuni cu privire la măsurile asiguratorii dispuse în cauză si nici cu privire la sumele de bani obținute de inculpat ca urmare a săvârșirii infracțiunilor (deși o asemenea mențiune era obligatorie în raport de disp. art.32 si art.33 din Legea 656/2002).
Astfel, potrivit art.32 din Legea 656/2002, „în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie” iar, potrivit art.33 alin.1, în cazul infracțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului se aplică dispozițiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor”.
De asemenea, din perspectiva pedepsei negociate, judecatorul a apreciat că aceasta era prea blândă, în condițiile în care inculpatul, prin sentința penală89/F din 22 05 2017, definitivă prin decizia penală 121/A din 08 04 2019 a ICCJ, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani si 6 luni de închisoare pentru săvârșirea unor fapte similare. În context, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei complementare pe o durată de numai 2 ani este o sancțiune mult prea usoară, ținând seama de circumstantele personale și de fapt.
Sursa foto: Dreamstime