Vineri, în cadrul podcastului EVZ, fostul director al SIE Cătălin Harnagea, alături de jurnalistul Victor Ciutacu, au dezbătut originile crizei energetice în România. Care sunt motivele pentru care România este cel mai afectat stat din Europa în această criză? Unde putem identifica originile acestei crize? Cei doi au încercat să răspundă la întrebări.
Cătălin Harnagea, director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1997-2001, și-a expus opinia cu privire la actuala criză energetică prin care trecem. El este de părere că România poate fi un stat independent energetic, deoarece extragem anual 11 miliarde metri cubi de gaz, însă acest statut este blocat de diferite interese. În viziunea sa, situația este atât de complicată încât niciun ministru nu ne-ar putea scoate din ea, ci doar o poziție asumată de întregul Guvern.
„Liberalizarea a început din 2015. A început cu consumatorul industrial, după în 2016 cu cel casnic. În 2019, dacă mai țineți minte, Liviu Dragnea a dat OUG ca să reducă, să plafoneze, prețurile pe energie. Tocmai fiindcă erau alegeri în 2019. Ei au dus prețurile forțat în jos. UE a zis vă dăm o fereastră de 6 luni, dar nu exagerați, piața trebuie să fie liberă.
Au venit alegerile, a venit PNL-ul, iar în momentul în care s-a decompresat prețul el crescut nu cu marja în care s-a dat în jos, ci și cu cât era extra în piață la momentul respectiv. Nu e un preț competitiv la nivel european”, explică Cătălin Harnagea.
Și Victor Ciutacu are aceeași opinie: „Nu e competitiv (prețul energiei electrice n.r.). Noi plătim la ora asta energia mai scump decât o plătesc nemții!”
Suntem printre țările ce pot să nu depindă de gazul rusesc
România ar putea fi printre țările independente din punct de vedere energetic, este de părere Cătălin Harnagea, însă există mai multe probleme cu care se confruntă sistemul național. Companiile care extrag gazul național sunt Petrom și Romgaz, care nu mai au obligația să îl depoziteze. Totodată, singura centrală din România care transformă gazul în energie electrică este a Petromului. Cealaltă, a Romgazului (de la Iernut), este blocată de ani de zile, nu este funcțională și nu prea există semnale că situația se va îmbunătăți.
Și Victor Ciutacu consideră că situația de la Iernut e cel puțin „misterioasă”, deoarece Romgazul ar avea banii pentru a finaliza centrala respectivă, însă nu o face.
Eșec pentru Electrica în vreme de criză energetică
„O mare greșeală s-a întâmplat anul trecut. Premierul ceh a cerut tuturor companiilor să vină în țară să investească. CEZ-ul a spus că vând tot. Au vândut parcul de la Cogealac care are 650 MW, cât un reactor de la Cernavodă, și au venit la Electrica să se înțeleagă pentru o ofertă bună.
Electrica a venit cu cea mai proastă ofertă. Dar să lași tu, un parc cât un reactor, în loc să îl iei tu, statule român, că aveai un plus de aproape de 700 MW în sistem. Cărbunele e jale, nu mai poți importa din Ucraina, nu mai poți aduce din Africa de Sud.
Cărbunele nostru are un randament energetic foarte prost, noi întotdeauna combinam cărbunele cu cel din import. Nu am mai avut de unde aduce cărbune. Până ajungi la regenerabile, nouă ne trebuie soluții pe termen foarte scurt”, explică Cătălin Harnagea.
Ce se întâmplă cu facturile după 1 aprilie?
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, alături de alte personalități importante din fruntea Guvernului, au declarat în ultimele luni că după 1 aprilie, data la care se oprește plafonarea, facturile o să scadă ca preț. Principalul motiv enunțat este că vara consumul de energie electrică și gaz scade. Specialiștii atenționează că se va întâmpla fix invers, că facturile se vor scumpi din nou, iar acest fenomen este susținut și de către fostul director SIE.
„Eu am un tabel pe ultimii 14 ani de consum în România al energiei electrice. Dacă te uiți pe grafice, consumul e același și în vară (ca iarna, n.r.). Nu lumina din casă contează, că e ziua mai lungă”, transmite Cătălin Harnagea.