Cătălin Harnagea, fost director al Serviciului de Informații Externe al României în perioada 1997-2001, a fost invitat în studioul EVZ Capital pentru a comenta evoluția evenimentelor din Ucraina. Acesta este de părere că sancțiunile nu o să aibă un efect imediat asupra Rusiei deoarece dispune de destui bani încât să fie protejată de ele.
Războiul din Ucraina a luat prin surprindere scena internațională care se uită neputincioasă la modul în care evoluează conflictul. Mesajul politic asumat de Occident este că Ucraina poate să lupte împotriva Rusiei deoarece are o situație militară mult mai bună decât în 2014. Totuși, analiștii sunt de părere că în zona de conflict armat, totul este clar: Rusia a învins.
„Este extrem de ciudat de înțeles viteza cu care rușii au ajuns la Kiev. Și noi am vorbit de o lună de tot felul de planuri de invazie. Ce am văzut ieri, secvențe cu tancuri rusești coordonate de poliție alături de mașini private care să dădeau să treacă tancurile, fără nicio reacție din partea populației. Nu era vorba despre un sprijin pe care rușii îl dădeau Ucrainei, este vorba de ocupație. Armata rusă și Putin vor reuși să dea laoparte guvernul democratic ales al Ucrainei. În Georgia le-au trebuit 20 de zile. Nu au trecut nici 2 zile de când au intrat în Ucraina. Nu a existat reacție. Nu poți să lași să intre un puhoi de tehnică militară să circule pe toată Ucraina, sigur cu anumite zone în care s-au dat lupte punctual”, comentează evenimentele fostul șef al SIE, Cătălin Harnagea.
Există vreo șansă de capitulare?
Cătălin Harnagea este de părere că ucrainenii nu vor capitula și că au luat o pauză tactică pe care autoritățile din Kiev au gândit-o. Este posibil ca taberele să se axeze pe o luptă urbană, de gherilă, care se va desfășura între forțe paramilitare bine pregătite de ambele părți în Kiev. Președintele Ucrainei, Zelenski, a vorbit joi cu 27 de lideri europeni pe care i-a întrebat dacă va intra țara sa în NATO. Toți au evitat un răspuns. Nicio putere nu a început propriu-zis procesul de mediere internațională a conflictului, majoritatea statelor condamnând invazia. Primul pas și cel mai mare făcut până acum a fost cel al sancțiunilor. Evoluția militară însă arată cum că aceste măsuri nu l-au deranjat foarte tare pe Putin.
„Vis a vis de acțiunile militare sunt 3 componente foarte mari: 3 fronturi. A fost cel din sud, unde maritim au atacat Insula Șerpilor, Odessa, dar și din Crimeea. Tot în frontul de sud putem include Mariupol. A unit Crimeea de fostele granițe ale Rusiei. Frontul de est, cele două provincii și frontul de nord, de unde vor să atace Kievul. Lovitura militară a fost extraordinară deoarece s-a făcut în adâncime. Din cifrele mele sunt peste 80 de aerodromuri distruse. Acum e lupta asta de gherilă simbolică în jurul Kievului, cred că e o greșeală din punct de vedere militar că s-au împărțit arme civililor. Asta va duce la haos”, este de părere istoricul Florian Bichir.
„Rusia a devenit sanction-proof”
Fostul director SIE, Cătălin Harnagea, a scris un editorial pentru Evenimentul Zilei cu titlul „Rusia a devenit sanction-proof”. El face referire la faptul că Rusia are o experiență în zona sancțiunilor economice și că resursele pe care le are acum i-ar permite să supraviețuiască pe termen scurt.
„Rusia este în sancțiuni de 8 ani de zile. Au fost sancțiuni date de acuzații cu otrăvirea unui fost ofițer GRU în Marea Britanie, că a încercat să-l otrăvească pe Navalnîi, sancțiuni pentru Crimeea, estul Ucrainei. Am ajuns în februarie 2022 când Reuters anunța, și după care ministrul de Finanțe rus, că Rusia are o extravaloare valutară de circa 635 miliarde de dolari. Deci au rezerve valutare care le-ar permite, după anumiți analiști politici, să reziste un an jumătate după toate sancțiunile date în prezent”, explică fostul șef SIE.