Palatul a fost reședința unuia dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864), cel care împrumuta statul român în campania Războiului de Independență.
Imobilul a fost proiectat de celebrul arhitect elvețian Louis Pierre Blanc, cel care și-a lăsat amprenta și pe alte importante clădiri publice românești, cum ar fi: Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași sau Institutul Victor Babeș.
2.500 metri pătrați construiți în stil Neo-Renascentist, 50 de camere și o grădină generoasă decorată cu pini și fântână arteziană, palatul Maurice Blank este un reper arhitectural al reședințelor particulare din București.
În anul 1934 palatul a fost cumpărat de către avocatul și omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie și ultimul proprietar de drept până la venirea comunismului. Eduard Mirto este cel care inițiază legăturile între palatul Blank și Ambasada Statelor Unite, închiriază imobilul americanilor chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial.
Palatul a rămas până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrând astăzi în circuitul privat.
