Daniela Georgescu, fostă șefă de serviciu la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNAIR), a depus o plângere în instanță în care cere despăgubiri pentru expunerea la radiații electromagnetice în timpul activității sale. Procesul a fost deschis împotriva CNAIR, companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, iar Georgescu solicită măsurători tehnice pentru a stabili impactul asupra sănătății sale și a altor colegi de serviciu.
Călin Georgescu și relația cu Daniela
Călin Georgescu, cunoscut pentru implicarea sa politică și pentru candidatura sa la alegerile prezidențiale, a fost căsătorit cu Daniela Georgescu, fosta sa soție, cu care are un fiu, Cosmin, născut în 1989, scriu cei de la fanatik.ro.
Relația dintre Călin și Daniela a fost una semnificativă, iar în 1996, cei doi au fost printre fondatorii Asociației Delta Dunării, o organizație care promova educația modernă și valorile tradiționale ale poporului român.
Călin Georgescu se află acum la a doua căsătorie, cu Cristela Georgescu, care i-a dăruit doi fii, iar familia sa joacă un rol important în viața publică.
În ciuda separării lor, Călin și Daniela au continuat să rămână în atenția publicului, iar fiul lor, Cosmin Georgescu, este implicat în afaceri de succes, deținând un club de tenis exclusivist în apropierea lacului Herăstrău din București.
De asemenea, Călin Georgescu și Daniela au fost figurați pe lista fondatorilor Asociației Delta Dunării, o organizație ce include mai multe personalități publice.
Angajarea Danielei Georgescu la CNAIR
În 2009, Daniela Georgescu s-a angajat la CNADNR, companie care ulterior a fost reorganizată în CNAIR și CNIR.
Ea a ocupat funcția de șef serviciu în cadrul CNAIR, iar acest loc de muncă a fost asociat cu o serie de declarații financiare și, ulterior, cu o dispută juridică în care aceasta cere despăgubiri pentru expunerea la radiații electromagnetice.
În cadrul procesului, Georgescu și alți angajați ai CNAIR au invocat faptul că au fost expuși la niveluri periculoase de radiații în birourile companiei.
Cererea de despăgubiri pentru expunerea la radiații
Procesul a fost inițiat în 2022, când Daniela Georgescu, alături de alți angajați ai CNAIR, a reclamat că au fost expuși la radiații electromagnetice în birourile în care au lucrat.
În cadrul dosarului, avocatul reclamanților a solicitat realizarea probei cu documente și cu o expertiză tehnică în domeniul protecției muncii.
Aceasta ar urma să măsoare nivelul nocivității pentru a stabili dacă reclamanții au fost expuși, în timpul activității, la câmpuri electromagnetice care depășesc limita de expunere ELV pentru efectele asupra sănătății, precum și limitele pentru efectele senzoriale și termice.
Măsurătorile tehnice sunt esențiale pentru a determina sursa radiațiilor și pentru a evalua gradul de afectare al fiecărui birou sau spațiu de lucru în care au activat reclamanții.
Poziția CNAIR în proces
CNAIR, prin consilierul său juridic, a contestat măsurătorile efectuate de sindicatul angajaților și a cerut realizarea unei expertize suplimentare pentru a verifica expunerea la radiații.
De asemenea, compania a subliniat că aceste măsurători trebuie realizate periodic de angajator și a precizat că expertizele anterioare nu mai sunt valabile.
Consilierul juridic al CNADNR a menționat că un raport de măsurători efectuat de sindicat indică depășiri ale radiațiilor, însă compania nu a fost informată și măsurătorile nu au fost realizate pe echipamentele din cadrul instituției.
Instanța a stabilit ca expertiza să măsoare câmpurile electromagnetice conform normelor legale, pentru a verifica dacă expunerea depășește limitele de siguranță și pentru a identifica sursa radiațiilor și impactul acestora asupra angajaților.
Măsurători solicitate și expertiza tehnică
În cadrul procesului, avocații au solicitat efectuarea măsurătorilor tehnice pe mai multe etaje ale clădirii CNAIR, pentru a determina nivelul radiațiilor la care au fost expuși angajații. Aceste măsurători vor fi esențiale pentru stabilirea sursei radiațiilor și pentru evaluarea dacă expunerea depășește limitele admise.
Instanța, având acordul părților, va solicita Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA un punct de vedere privind obiectivele raportului de expertiză. Se va preciza că nu este necesar un raport complet, ci doar un punct de vedere conform articolului 330 alin. 3 din Codul de procedură civilă. De asemenea, nu se va solicita identificarea sursei radiațiilor, iar institutul va trebui să precizeze dacă acceptă să întocmească lucrarea și care vor fi costurile aferente.
Avocatul reclamanților a declarat că, împreună cu reprezentanții CNAIR, au întocmit o listă cu posturile ocupate de salariați de-a lungul timpului. El a menționat că CNAIR a precizat că nu poate suporta costurile unei evaluări pentru 60 de posturi, estimată la peste 40.000 lei.
Astfel, avocatul a solicitat ca măsurătorile să fie efectuate doar pe fiecare etaj unde lucrează reclamanții, identificând șase camere pentru expertizare. Dacă vor apărea depășiri ale câmpului electromagnetic, se va completa raportul de expertiză. Măsurătorile vor fi realizate doar în anumite camere, iar pentru celelalte se va evalua ulterior necesitatea efectuării unor măsurători suplimentare.
Instanța a acceptat ca expertiza să fie realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, iar procesul va continua în 5 februarie 2025, când se va analiza expertiza tehnică.
Cazul Danielei Georgescu împotriva CNAIR este un exemplu al impactului pe care expunerea la radiații îl poate avea asupra sănătății angajaților. De asemenea, procesul aduce în discuție responsabilitatea angajatorilor în protejarea sănătății salariaților, precum și reglementările legale privind expunerea la câmpuri electromagnetice.
