Teodor Țigan, fostul director al Romsilva, care a beneficiat de o primă de pensionare de 100.000 de euro și s-a reangajat ca director al Direcției Silvice Arad, primește pensie pentru muncă în condiții speciale. După pensionarea sa din noiembrie 2023, Țigan a dat în judecată Casa de Pensii, solicitând anularea deciziei de pensionare și recalcularea pensiei, având în vedere că a lucrat timp de 35 de ani în condiții speciale de muncă, între 1 iulie 1988 și 20 februarie 2023.
Teodor Țigan a dat în judecată Casa de Pensii Arad
Fostul director a cerut ca instanța să confirme că întreaga sa activitate profesională a fost desfășurată în condiții grele de muncă și să îi fie achitate diferențele rezultate din recalcularea pensiei, conform informațiilor oferite de libertatea.ro.
Se pare că cererea lui Teodor Țigan a fost depusă în temeiul unui articol din OUG 59/2000 (Statutul personalului silvic), care stipula că „locurile de muncă din domeniul silvicultură care presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate; control silvic și cinegetic; exploatări forestiere; construcții forestiere; lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri reprezintă locuri de muncă în condiții speciale, conform reglementărilor legale”.
În cadrul procesului, Teodor Țigan a cerut să se constate că, pe parcursul celor 35 de ani în care a activat ca inginer silvic, șef de ocol, director al Direcției Silvice Arad și șef al Romsilva, „a desfășurat activități în condiții speciale”. Pentru a susține această solicitare, el a depus la dosar mai multe adeverințe emise de Romsilva și Direcția Silvică Arad, care atestă faptul că Teodor Țigan a lucrat „în condiții speciale”.
Cine se încadrează la „condiții speciale” de muncă
Legea Pensiilor prevede că locurile de muncă „condiții speciale” sunt acele activități în care „gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților”.
De asemenea, conform unei adeverințe depuse de Teodor Țigan în instanță, se presupune că acesta „a desfășurat și activități” ce ar putea intra în categoria condițiilor de muncă speciale. Cu toate acestea, actul nu specifică ce tip de muncă a fost efectuată în „condiții speciale”.
Totodată, fostul director al Romsilva a acuzat Casa de Pensii Arad că „a desconsiderat și temeiul legal sub incidența căruia cei trei angajatori și-au asumat întreaga răspundere atunci când au eliberat, sub semnătură și ștampilă, adeverințele”.
Răspunsul Casei de Pensii Arad
În această situație, Casa de Pensii Arad a solicitat respingerea acțiunii intentate de Teodor Țigan, argumentând că pentru persoanele care lucrează „în condiții speciale”, angajatorii sunt obligați să plătească contribuții suplimentare, însă în cazul de față acest lucru nu s-a întâmplat.
„Valorificarea la pensie a încadrării locului de muncă în condiții speciale nu se poate realiza în absența declarațiilor corespunzătoare întocmite de angajator, respectiv a declarațiilor rectificative depuse în acest sens. (…) La rubrica destinată condițiilor speciale apar 0 zile lucrate în aceste condiții, or, nu există în cuprinsul Legii nr. 234/2019 nici o reglementare prin care angajatorul este scutit de la plata contribuției de asigurări sociale de stat, aferentă condițiilor speciale, pentru stagiul de cotizare realizat în perioada 01.04.2001 şi data intrării în vigoare a prevederilor art. 20 din Legea nr. 234/2019”, a transmis instituția.
Ce a decis Curtea Supremă
Curtea Supremă a admis cererea fostului director de la Romsilva, Teodor Țigan, și a dispus ca Casa de Pensii să emită o nouă decizie în care să fie luat în considerare faptul că Țigan a lucrat în condiții speciale, solicitându-se totodată plata diferențelor rezultate în urma recalculării pensiei.
În plus, Curtea Supremă a stipulat că trebuie să se țină cont de rata inflației și de dobânda legală. Tribunalul Arad i-a dat câștig de cauză lui Țigan, bazându-se pe o decizie din 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că „locurile de muncă din domeniul silvicultură, în care se desfăşoară activităţile menţionate la art. 20, alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, se încadrează ope legis (n.r. – prin efectul legii) în condiţii speciale”.
„În al doilea rând, de această încadrare şi de drepturile prevăzute la art. 20, alin.3, beneficiază şi personalul silvic care a desfăşurat activităţile indicate la art. 20, alin. 2, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019. În al treilea rând, obţinerea beneficiilor la data deschiderii drepturilor de pensie nu este condiţionată de plata contribuţiilor de asigurări sociale, iar dovada acestora nu trebuie să rezulte din declaraţia nominală de asigurare pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001”, se arată în sentința Tribunalului Arad.
Adeverințele eliberate de instituțiile pe care Teodor Țigan le-a condus au avut o importanță semnificativă în cadrul procesului.
„Instanţa constată că în conţinutul adeverinţelor a căror valorificare se cere nu se regăsesc indicii care să atragă nulitatea actelor în discuţie ori lipsa temeiului juridic al încadrării reclamantului în muncă, în condiţiile în care sunt prezentate în mod distinct toate celelalte elemente obligatorii cuprinse în textul de lege, inclusiv denumirea foştilor angajatori, nu este de natură să afecteze valabilitatea respectivelor documente.
Astfel, în condiţiile date, până la înscrierea în fals, adeverinţa reprezintă un început de dovadă clară că reclamantul a desfăşurat activitate în cadrul societăţilor emitente a acestor documente”, se mai arată în decizia Tribunalului Arad, menținută de Curtea de Apel Timișoara, potrivit sursei citate.
