O hotărâre a Guvernului Cioloş, din primăvara anului trecut, a schimbat complet modul de calcul al chiriilor pentru locuinţele ANL, în încercarea de a le apropia de valorile din piaţă. Astfel, chiriile modice au ajuns să se tripleze anul acesta, iar primăriile spun că oamenii vor să renunţe la contracte.
Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) a finalizat până acum 33.219 locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, pe care a cheltuit peste 3 mld. lei. În ultimii opt ani, chiriaşii au cumpărat 2.929 din aceste apartamente, iar în evidenţele ANL figurează acum circa 30.270 de unităţi închiriate. În ultimele luni, locatarii acestora au primit notificări din partea primăriilor cu privire la necesitatea actualizării contractelor, deoarece s-a modificat modul de calcul al chiriilor.
Noua formulă ţine cont de suprafaţa locuinţei, de valoarea de înlocuire a construcţiei (actualizată anual de ministrul dezvoltării), de amortizarea imobilului, de cheltuielile de întreţinere, reparaţii şi administrare. În plus, chiria este stabilită în euro, pe baza cursului valutar din data de 30 septembrie a fiecărui an. Mai mult, nivelul chiriei lunare se ponderează cu un coeficient specific rangului localităţii în care se află imobilul. Acest indicator variază între 0,8, specific satelor, şi 1, pentru Bucureşti. Valoarea rezultată se mai ponderează cu un coeficient de venit. Pentru chiriaşii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie, indicatorul este de 0,9, pentru cei care depăşesc această valoare, dar nu ajung să câştige dublul salariului minim brut pe economie, coeficientul este de 0,95, iar celor cu venituri peste dublul salariului minim li se aplică o cotă de 1.
Astfel, pe măsură ce contractele expiră, chiriaşii constată că noile reguli impun recalcularea chiriei în fiecare an şi că li s-au triplat cheltuielile lunare. De la chirii de 50 de lei pentru o garsonieră s-a ajuns la peste 160 de lei, iar apartamentele mai mari se închiriază chiar şi cu 400 de lei. Modificările legislative oferă un model de calcul separat pentru tinerii care au depăşit vârsta de 35 de ani şi încă sunt chiriaşi ANL. În cazul acestora, costurile sunt cu 36% peste cele ale tinerilor.
„Scopul acestui program a fost de a sprijini tinerii doar la începutul carierei profesionale, sprijin care nu poate fi extins pe întreaga durată a desfăşurării activităţii profesionale. În acest sens, statul a sprijinit această categorie de persoane, fără a impune un termen-limită de ocupare, prin aplicarea unei chirii modice – sub nivelul de pe piaţă, până la vârsta de 35 de ani, pentru a le permite acumularea unui capital pentru achiziţionarea unei locuinţe. După 35 de ani se impune plata chiriei reale“, au răspuns reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene la solicitarea Capital.
Vechile metehne
Chiar şi cu triplarea chiriilor, cheltuielile cu apartamentele ANL sunt departe de a ajunge din urmă valorile practicate pe piaţa liberă. Cu toate acestea, autorităţile locale din mai multe oraşe au avertizat că locatarii ANL vor renunţa la contractele de închiriere.
Cel mai recent, primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a anunţat că peste 40% dintre chiriaşii din municipiu şi-au exprimat intenţia de a renunţa la contracte, motiv pentru care a cerut ministerului Dezvoltării reducerea tarifelor.
„De la 90 de lei o garsonieră, se ajunge la 270 de lei. La un apartament banal, cu două camere, se ajunge de la 230 lei, la 500 de lei. Este un lucru care, peste noapte, generează probleme“, a declarat Florea.
Edilul spune că este foarte greu să explice chiriaşilor din blocurile ANL cum s-a ajuns la aceste tarife şi că i-a scris o scrisoare actualului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh, în care îi cere analizarea posibilităţii reducerii chiriilor şi păstrarea lor la primării. Noua lege obligă virarea chiriilor încasate de primării în contul ANL, cu excepţia unei cote de maxim 1% din valoarea de înlocuire a construcţiei, care se aplică locatarilor de peste 35 de ani.
„Propun o reducere a chiriilor, iar chiriile să rămână autorităţilor locale, pentru că acestea trebuie să întreţină blocurile, iar terenurile sunt ale primăriei“, a susţinut edilul din Târgu Mureş.
Consiliul Local din Focşani s-a sesizat încă din toamna anului trecut pe acest subiect, membrii PSD subliniind că tinerii vor fi puşi în situaţia de a fi evacuaţi pentru că nu îşi pot semna actele adiţionale. Spre exemplu, în Bistriţia peste jumătate din cele 600 de familii care locuiesc în blocuri ANL înregistrau restanţe la plata chiriei în vara anului trecut, asta înainte de aplicarea tarifelor majorate.
Cine stă în ANL-uri
Majorarea chiriilor realizată de fostul Guvern a venit pe fondul constatărilor făcute de Banca Mondială într-un raport pe care ministerul Dezvoltării l-a folosit pentru a redacta Strategia Naţională a Locuirii.
„Aceste locuinţe nu aduc chiria necesară pentru întreţinerea clădirilor şi în acelaşi timp utilizează fonduri şi resurse de la locuinţele pentru cei săraci sau locuinţele sociale“, se precizează în strategia ministerului. Ba mai mult, autorităţile române recunosc că majoritatea subvenţiilor publice oferite în sectorul locuirii vizează familiile cu venituri medii şi că banii statului sunt direcţionaţi către beneficiari care nu au nevoi urgente.
Cheltuirea greşită a banilor publici în domeniul locuirii este evidentă chiar din datele ANL. Încă din 2009, statul a oferit posibilitatea chiriaşilor ANL să achiziţioneze locuinţele pe care le ocupau. Primii cinci ani au fost timizi, cu doar 652 locuinţe înstrăinate, însă în ultimii trei ani lucrurile s-au schimbat radical. Interesant este că în 2014, aproape o treime din cele 585 de locuinţe ANL vândute au fost cumpărate de chiriaşi cu banii jos, iar anul următor 20% dintre unităţile înstrăinate au fost achiziţionate din surse proprii. Rezultatul este surprinzător în condiţiile în care la iniţierea procesului de vânzare a locuinţelor ANL închiriate, autorităţile publice vorbeau despre faptul că locatarii acestor blocuri nu îşi permit să cumpere. Mai mult, anul trecut, majoritatea locuinţelor au fost vândute prin rate lunare la primărie. Cei care apelează la această metodă trebuie să achite un avans de minim 15% din valoarea locuinţei, iar dobânda percepută de primărie este similară cu cea a programului Prima Casă. Deşi se acceptă un avans mult mai mic, de doar 5%, prin Prima Casă au fost cumpărate anul trecut sub 20 de apartamente ANL.
Oprirea vânzării
Chiar dacă în Strategia Naţională a Locuirii se recomandă oprirea vânzărilor de locuinţe ANL, în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat, Guvernul Cioloş nu a reuşit să interzică acest lucru.
Autorii strategiei sugerează că locuinţele ar putea fi date în continuare cu chirie, dar nivelul acesteia ar trebui adus la preţul pieţei, iar banii adunaţi să fie utilizaţi pentru construcţia de locuinţe sociale. Pentru familiile cu venit redus se recomandă păstrarea nivelului actual al chiriilor, iar pentru tinerii care beneficiază de chirii subvenţionate propunerea este de a impune un plafon de 3-5 ani în care locuinţele pot fi ocupate de o singură familie. Aceleaşi apartamente ar putea fi folosite şi ca locuinţe de tranziţie pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică.
Rămâne de văzut dacă strategia iniţiată de vechiul guvern va fi pusă în practică, prin legi, de noul executiv. Cert este că documentul este precizat în proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017 la capitolul priorităţi privind stabilirea cadrului strategic de dezvoltare al României. Dacă Guvernul Grindeanu şi-a însuşit strategia tehnocraţilor înseamnă că primarii care plâng după vechile chirii ANL nu mai au şansa să obţină modificarea legii în sensul reducerii tarifelor.
