Ciprul ar trebui să se pregătească pentru o perioadă dificilă îndelungată, după ce a primit ajutor internaţional care forţează ţara să renunţe la o parte din sectorul său bancar, a afirmat Michalis Sarris, fostul ministru cipriot de finanţe care a demisionat marţi, transmite Reuters.
Ciprul a făcut greşeli, a admis Michalis Sarris, adăugând că partenerii din UE şi creditorii au tratat ţara incorect.
‘Cu siguranţă … au fost făcute greşeli, a existat o creştere excesivă a creditării bancare şi a cheltuielilor guvernamentale. Dar nu cred că trebuia să se ajungă la asta. Cred că problemele s-ar fi putut rezolva fără acest asalt seismic asupra economiei cipriote’, a afirmat Michalis Sarris.
Acesta a demisionat marţi după ce a finalizat negocierile cu creditorii internaţionali pentru un pachet de sprijin care a obligat Cipru să impună pierderi semnificative deponenţilor bancari în schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro. Înainte de a ocupa portofoliul finanţelor, Sarris a fost preşedintele grupului bancar Cyprus Popular Bank, care a trebuit să fie închis în schimbul programului de asistenţă financiară.
În schimbul pachetului de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro, Ciprul s-a angajat să reducă cheltuielile, să majoreze taxele şi să revizuiască drastic mărimea sectorului său bancar. Conform acordului, Ciprul a închis a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank, iar activele sale viabile vor fi transferate la Bank of Cyprus.
Ambele bănci au înregistrat pierderi masive în urma participării la schimbul voluntar de obligaţiuni din Grecia, care a avut ca rezultat ştergerea a aproximativ 100 de miliarde de euro din datoria de 350 miliarde de euro a statului elen. Michalis Sarris a apreciat că această decizie a fost ‘foarte nechibzuită’.
Conform pachetului de asistenţă financiară, deficitul bugetar al Ciprului ar urma să ajungă la 2,4% din PIB anul acesta iar deficitul bugetar primar va creşte la 4,25% din PIB în 2014. Aceste ţinte implică faptul că reprezentanţii UE, BCE şi FMI se aşteaptă la un declin al economiei cipriote de aproape 8% în 2013 şi de 3% în 2014, urmând să înregistreze o creştere de aproximativ 1% în 2015 şi 2016.
Discuţiile privind ajutorul internaţional au fost eclipsate de acuzaţiile la adresa sectorului bancar (de aproximativ opt ori mai mare decât PIB-ul Ciprului) că ar fi opac şi facilitează spălarea de bani. ‘Ei de fapt ne-au acuzat că nu facem nimic şi tipărim bani, având o mulţime de firme străine în Cipru cărora le oferim servicii. Cred că asta nu e corect’, a declarat Sarris.
Acesta a avertizat că ‘perspectivele economice în următoarele luni sunt într-adevăr foarte, foarte nefavorabile. Cred că aceste condiţii restrictive tind să compenseze orice restabilire a încrederii care ar putea sprijini consumul şi cheltuielile de investiţii – acestea fiind cheia redresării. De aceea mă aştept la o perioadă prelungită de dificultăţi’.
SURSA: Agerpres