Nicolas Sarkozy, condamnat definitiv pentru corupție și trafic de influență
Curtea de Casație a Franței, cea mai înaltă jurisdicție a țării, a respins miercuri recursul fostului președinte Nicolas Sarkozy împotriva condamnării sale pentru corupție și trafic de influență.
Decizia confirmă pedeapsa de un an de monitorizare cu brățară electronică, devenind astfel aplicabilă. Această hotărâre istorică marchează o premieră pentru un fost șef de stat francez, subliniind principiul că nimeni nu este deasupra legii.
Condamnarea lui Sarkozy, pronunțată inițial în 2021 și confirmată în apel în mai 2023, îl obligă să poarte o brățară electronică timp de un an, pedeapsa fiind de acum executorie. Fostul președinte urmează să fie convocat de un judecător pentru stabilirea condițiilor exacte de aplicare a sentinței. În plus, Sarkozy a primit și o interdicție de trei ani de a ocupa funcții publice.
Avocatul său, Patrice Spinosi, a declarat că Nicolas Sarkozy „se va conforma sancțiunii pronunțate”, dar intenționează să depună o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Apărarea susține că ascultările telefonice care au stat la baza condamnării au încălcat confidențialitatea relației dintre avocat și client, ceea ce contravine drepturilor fundamentale.
Contextul dosarului de corupție
Cazul în care a fost condamnat Sarkozy implică un „pact de corupție” din 2014, realizat împreună cu avocatul său Thierry Herzog și magistratul Gilbert Azibert. Cei trei au fost acuzați că au încercat să obțină informații confidențiale legate de un recurs depus de Sarkozy în dosarul Bettencourt, care viza donații politice primite de partidul său, UMP, de la moștenitoarea L’Oréal, Liliane Bettencourt.
În schimbul acestui sprijin, Nicolas Sarkozy ar fi promis lui Azibert un post onorific în Monaco. Deși instanța a decis că aceste fapte constituie corupție, Sarkozy și co-inculpații săi au susținut constant că sunt nevinovați.
Fostul președinte, judecat într-un alt caz controversat
Aceasta nu este singura problemă legală cu care se confruntă Nicolas Sarkozy. Începând cu 6 ianuarie 2025, fostul președinte va fi judecat într-un alt caz controversat, legat de suspiciuni privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007, în care se presupune că ar fi folosit fonduri provenite din Libia.
De asemenea, în 2025, Curtea de Casație urmează să analizeze recursul său împotriva unei alte condamnări, de un an de închisoare (dintre care șase luni cu executare), pentru cheltuieli excesive în campania prezidențială pierdută din 2012.
O premieră în politica franceză
Decizia definitivă a Curții de Casație reprezintă o lovitură grea pentru imaginea fostului lider, care și-a clamat mereu nevinovăția. Aceasta subliniază, de asemenea, principiul egalității în fața legii, consolidând credibilitatea justiției din Franța într-o perioadă marcată de multiple scandaluri politice.
Criticii condamnării, inclusiv echipa de apărare a lui Nicolas Sarkozy, susțin că procesul a fost influențat de interpretări controversate ale legislației, mai ales în ceea ce privește ascultările telefonice. Avocații au invocat o hotărâre anterioară a CEDO din 2016, potrivit căreia discuțiile confidențiale dintre un avocat și clientul său nu pot fi utilizate ca probe într-un proces penal.
Aceasta este prima dată când un fost președinte francez este condamnat la o pedeapsă aplicabilă cu monitorizare electronică. Deși fostul lider Jacques Chirac a fost condamnat în 2011 pentru deturnare de fonduri, Chirac nu a executat pedeapsa din motive de sănătate.
