Fostul președintele ucrainean Viktor Ianukovici și fiul său au fost adăugați pe o listă a sancțiunilor europene

Așadar, țările din UE au decis joi, 4 august, să impună sancțiuni împotriva fostului președinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici şi a fiului său Oleksandr.

UE consideră că Viktor Ianukovici, care are 72 de ani şi trăiește în Rusia, joacă în continuare „un rol în subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei”, potrivit unui comunicat preluat de afp.com

De asemenea, autoritățile din UE îl acuză de complot pentru a încerca să revină la putere în Ucraina în cazul în care invazia rusă reuşeşte să-l răstoarne pe preşedintele Volodimir Zelenski.

„Potrivit diferitelor surse, Viktor Ianukovici a făcut parte dintr-o operaţiune specială rusă vizând înlocuirea preşedintelui ucrainean cu el, în primele faze ale agresiunii militare ilegale împotriva Ucrainei”, este scris în comunicat.

La rândul său, fiul lui Ianukovici a fost pus pe lista sancţiunilor din acelaşi motiv şi deoarece „a efectuat tranzacţii cu grupurile separatiste din regiunea Donbas”.

Bărbatul de 49 de ani este acuzat că s-a îmbogăţit datorită conexiunilor în fostul regim al tatălui său şi că deţine afaceri şi bunuri imobiliare în autoproclamatele „republici” Doneţk şi Lugansk, teritorii controlate de forţele pro-ruse în Donbas.

Ca persoane sancţionate, Viktor Ianukovici şi fiul său vor fi supuşi unei interdicţii de acordare a vizei UE şi blocării eventualelor bunuri deţinute în ţările Uniunii.

Viktor Ianukovici a fost răsturnat de la putere printr-o revoltă

Amintim că Viktor Ianukovici a prezidat Ucraina din februarie 2010 până în februarie 2014, dată la care a fost răsturnat de la putere printr-o revoltă populară ca urmare a îndepărtării de Occident a guvernării sale pentru a se apropia de Moscova.

La momentul respectiv, Rusia a răspuns la înfrângerea lui Ianukovici prin anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi a unei enclave din regiunea Donbas, în est.

Kremlinul dă vina pe sancțiunile UE

În altă ordine de idei, Rusia a dat vina pe sancțiunile Occidentale pentru reducerea livrărilor de gaze naturale către Uniunea Europeană prin gazoductul Nord Stream 1.

Rusia a livrat mai puține gaze naturale în Europa miercuri, într-o nouă escaladare a conflictului energetic dintre Moscova și Uniunea Europeană, care va face mai dificilă și mai costisitoare pentru blocul comunitar umplerea depozitelor înainte de sezonul de iarnă.

Reducerea livrărilor, semnalată de Gazprom la începutul acestei săptămâni, a adus capacitatea gazoductului Nord Stream 1 – principala rută de livrare a gazului rusesc către Europa – la o cincime din capacitatea sa totală, în contextul în care Rusia a declarat că o altă turbină de gaz avea nevoie de reparații.