Dorin Dobrincu, fostul profesor al lui Simion, reacționează după acuzațiile acestua de ”incitare la separatism teritorial”. El s-a anunțat dezamăgit de afirmațiile liderului AUR, afirmând că nu a învățat nimic din timpul școlii.
Istoricul român și-a susținut argumentul prin faptul că discursul său era mai mult despre eficientizarea administrativă a teritoriilor țării. ”Înțeleg că George Simion, aflat în direct (…) la Realitatea Plus, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de «incitare la separatism teritorial». I-aș aminti d-lui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană”.
Dorin Dobrincu s-a arătat decepționat cu faptul că după ce i-a predat actualului lider AUR lecții despre istoria comunismului din România la masterul pe care acesta la făcut în urmă cu 10 ani, nu a reținut nimic de care să se folosească în afirmațiile sale despre împărțirea teritoriilor.
”Parcă nici nu ar fi fost la cursurile mele și ale colegilor mei”
”Nici măcar nu mai sunt dezamăgit să văd că în declarațiile – și acțiunile – publice ale actualului politician nu regăsesc nimic din ceea ce i s-a predat de-a lungul anilor de studii. Parcă nici nu ar fi fost la cursurile mele și ale colegilor mei. Dl Simion nu pare să fi învățat nimic din istoria secolului trecut, nu pare să fi reținut ceva despre grozăviile întâmplate în România, în Europa și în lume tocmai ca urmare a extremismului care a mai mărșăluit cândva pe străzi, care a mai atacat și ocupat instituții, care a stigmatizat și pus la zid indivizi și comunități”, a scris acesta într-un post de pe Facebook.
Profesorul universitar a concluzionat prin faptul că abordarea despre care vorbea inițial există și în țări din occident. ”Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez)”.