O amnistie fiscală ar aduce capitaluri importante în România, care ar putea produce plus valoare, iar verificările vor continua chiar şi fără formularul 088, însă ulterior obţinerii codului de TVA. Sunt declaraţiile fostului şef al Fiscului, Dragoş Doroş, acordate într-un interviu pentru Capital.
Fostul şef al ANAF a vorbit şi despre încasările din anul 2016, care au fost cu peste 2,5 miliarde de lei mai mari faţă de cele din anul 2015, dar şi despre banii recuperaţi de ANAF din valorificarea bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea statului, în urma sentinţelor definitive.
Capital: Cum se va obţine, de acum, codul de TVA, după eliminarea formularului 088. Are ANAF suficiente informaţii ca să depisteze evazioniştii?
Dragoş Doroş: De la 1 februarie, codul de TVA se obţine direct, pe baza unei cereri. Formularul era un filtru care evalua întâi contribuabilul, şi cei care nu ofereau suficiente garanţii pentru intenţia şi capacitatea lor de a desfăşura activităţi economice taxate cu TVA, nu primeau codul. Acum va trebui să fie adaptat pentru noua conjunctură, mă refer la procedeul de analiză şi control, după obţinerea codului. Există nişte aplicaţii şi proceduri, nişte colective de oameni care lucrează în acest moment pentru adaptarea la noul context. Cel mai probabil, se vor face verificări ulterioare ale contribuabilului. Cei care vor ieşi din analiză cu steagul roşu, respectiv risc ridicat de evaziune, vor trebui să li se aplice interdicţiile pe care le avea 088, însă după ce obţin codul de TVA. Codul Fiscal a rămas la fel, nu s-a modificat, şi vorbim de intenţia şi capacitatea de a desfăşura activităţi economice. Până acum, acest lucru menţionat în Codul Fiscal se evalua înainte de obţinerea codului de TVA, acum se acordă şi apoi se face evaluarea. Şi dacă nu se verifică în practică buna credinţă, atunci, probabil că se va suspenda sau anula codul de TVA.
Capital: Cu alte cuvinte, formularul 088 se va înlocui cu proceduri mai dure, după obţinerea codului de TVA?
Dragoş Doroş: Vorbim de aceleaşi proceduri, nu vor fi mai dure. Există un proces continuu pe care l-am început încă de anul trecut prin simplificarea formularului şi anume acela de a obţine informaţiile cerute de formular, acelea care sunt disponibile, de la alte instituţii ale statului. Am făcut un pas prin faptul că nu mai ceream contractele de muncă, nu mai ceream dovezile pentru sediu. Şi acum se mai face un pas, respectiv restul de informaţii se vor obţine tot de la instituţii şi nu de la contribuabili. Dar verificările se vor face în continuare. Se lucrează la proceduri până la 1 februarie. Acum nimeni nu contestă că, în sine, formularul 088 a fost util. Adică e bine să ai grijă să ai contribuabili bun platnici. Faptul că el, în acelaşi timp, a fost reclamat de mediul de business că era o piedică împotriva start-up-urilor, e adevărat şi de aceea s-a eliminat. Însă necesitatea de a supraveghea a rămas. Iar modul de lucru al ANAF se va adapta în consecinţă.
Capital: Dacă ar fi fost decizia dumneavoastră, aţi fi păstrat formularul 088 în această formă sau credeţi că, până la urmă, aceasta e cea mai bună decizie?
Dragoş Doroş: În momentul în care acest formular a fost instituit, a fost împovărător. Pe parcursul anului 2016 el a fost simplificat, iar filosofia din spatele simplificării a fost foarte simplă: acest instrument trebuia să existe, însă într-un proces constant de simplificare, până la momentul la care informatizarea şi conectarea între sistemele informatice ale tuturor instituţiilor publice implicate putea să furnizeze către ANAF suficiente informaţii în aşa fel încât încât Fiscul să nu mai trebuiască să le ceară contribuabilului. Acest filtru există peste tot. Diferenţa dintre noi şi alte state este, pur şi simplu, infrastructura informatică. Dacă ai datele suficiente, nu mai ai nevoie să ceri nimic privatului. Poate eliminarea a fost puţin cam bruscă, dar, în acelai timp, această decizie politică dă un impuls de business, respectiv e un efort mai mare pentru ANAF să se adapteze într-un timp mai scurt.
Capital: Referitor la încasări, cum aţi lăsat încasările pentru 2016, faţă de programul stabilit la începutul anului?
Dragoş Doroş: Faţă de anul 2015, am încasat cu 2,6 miliarde de lei mai mult, în condiţiile scăderii cotei de TVA. În cazul taxei pe valoarea adăugată, încasarea e mai mică decât cea din anul 2015, ceea ce e normal. Faţă de prognoza iniţială, pe toate impozitele, pe care am avut-o la începutul anului, la 31 decembrie am încasat cu 3,5 miliarde de lei mai mult. După rectificările bugetare, când tot ce s-a realizat în plus a fost absorbit în încasări, pe prognoza din noiembrie, planul a fost realizat cu un minus de vreo 300 de milioane de lei, respectiv a fost o realizare de 99,8% a planului. Asta în condiţiile în care am rambursat tot TVA care era de rambursat. S-a mai discutat dacă s-a făcut discreţionar sau nu această rambursare. Însă nu poate fi vorba de asta dacă tot stocul de TVA a fost rambursat. Dacă nu făceam această operaţiune, depăşeam planul. Însă corect era să achiţi toate datoriile la final de an.
Capital: Cum vedeţi comunicarea dintre ANAF şi contribuabili?
Dragoş Doroş: ANAF comunică lună de lună cu contribuabilii, în condiţiile în care aceştia îşi depun declaraţiile de venit. Însă când vine vorba de notificarea contribuabilului, ANAF trimite scrisori la adrese care, de multe, ori, sunt doar pe hârtie, respectiv la sediul social, însă firma poate nu îşi desfăşoară activitatea acolo. Cred că ar trebui să existe un canal unic electronic de comunicare între contribuabil şi ANAF. Respectiv pe canalul pe care contribuabilul îşi depune lunar declaraţii, pe acelaşi canal ANAF să trimită notificările. Am vorbit anul trecut, e în lucru şi se va finaliza în două trei luni, ca ANAF să creeze conturi de email oficiale pentru fiecare contribuabil în parte. Ele vor fi activate cu semnătură electronică de reprezentantul firmei, iar acel cont de email va fi doar o căsuţă poştală în care ANAF depune electronic toate comunicările. Vorbim de peste un milion de adrese de email. S-a mai luat în calcul varianta în care, pe o platformă deja existentă, să se creeze conturi individuale cu user şi parolă cu acelaşi scop de a comunica cu contribuabilul.