Contractele de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, propuse de Ministerul Energiei, cresc riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, se arată într-un comunicat de presă al Fondului Proprietatea.
"Fondul Proprietatea îşi exprimă indignarea şi surprinderea cu privire la amendamentele propuse de Ministerul Energiei la actualele contracte de mandat ale membrilor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Contractele de mandat propuse cresc în mod evident riscul unor potenţiale practici corupte şi abuzive, din cauza faptului că elimină sau reduc substanţial câteva dintre obligaţiile-cheie ale membrilor Consiliului, care erau prevăzute în contractul anterior", se arată în document.
FP precizează că, potrivit noului contract propus, membrii Consiliului nu mai sunt răspunzători pentru respectarea obligaţiilor de neconcurenţă, conflict de interese, abţinerea de a solicita diverse servicii sau păstrarea confidenţialităţii informaţiilor obţinute în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.
În opinia Fondului, acest lucru sporeşte foarte mult riscul de corupţie în compania energetică, lucru ce i-ar putea afecta performanţele prezente şi viitoare.
"Noul contract de mandat creează un precedent extrem de periculos, permiţând membrilor Consiliului să deţină poziţii în conducerea sau în consiliile altor companii energetice. Această situaţie deschide practic Cutia Pandorei şi ridică îngrijorări serioase cu privire la determinarea şi responsabilitatea de a acţiona în cel mai bun interes al companiei şi de a nu folosi poziţia de membru în Consiliul Hidroelectrica pentru a servi interese personale", a declarat Greg Konieczny, CEO şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.
La rândul său, Johan Meyer, Co-CEO şi Co-Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, susţine că modificarea va duce la tolerarea poziţiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica.
"Înţelegem că modificările Ministerului Energiei par a fi anume făcute pentru a permite unui membru propus pentru Consiliul Hidroelectrica să îşi accepte mandatul, după ce, în primă instanţă, el a refuzat numirea din cauza conflictului de interese, întrucât deţinea o funcţie similară în consiliul altei companii energetice. De asemenea, renunţarea la obligaţiile de neconcurenţă duce la înlăturarea altui caz flagrant de conflict de interese. În esenţă, modificarea va duce la tolerarea poziţiei altui membru al Consiliului ca director general adjunct al unei companii energetice, care este un competitor direct al Hidroelectrica. Nu poţi servi două sau mai multe interese divergente sau mai mulţi ?stăpâni' în acelaşi timp", a precizat Meyer.
Greg Konieczny a mai arătat că aceste acţiuni pot afecta în mod negativ interesele Hidroelectrica şi ale acţionarilor săi, "lăsând uşa larg deschisă potenţialelor practici de corupţie şi apariţiei altor Ťbăieţi deştepţiť care vor secătui resursele Hidroelectrica".
Ministerul Energiei propune prelungirea mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere cu încă patru luni, potrivit convocatorului Adunării Generale a Acţionarilor companiei, care va avea loc pe 3 august.
Persoanele propuse de minister sunt: Ioana-Andreea Lambru, Radu-Spiridon Cojocaru, Karoly Borbely, Laurenţiu-Dan Tudor, Horia-Marian Gâmbuţeanu, Andreea Negru-Ciobanu.
De asemenea, Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar, o propune pe Oana Truţă ca reprezentant în Consiliul de Supraveghere.
Actualul Consiliu de Supraveghere a fost ales în luna aprilie tot cu un mandat provizoriu de patru luni, urmând să fie demarate procedurile de selecţie a noi administratori cu mandat întreg de patru ani, în conformitate cu ordonanţa privind guvernarea corporativă în companiile de stat.
În urmă cu o lună, Fondul Proprietatea a cerut revocarea a patru membri din Consiliul de Supraveghere, care ar fi fost de acord cu numirea unui nou membru al directoratului fără un proces de selecţie transparent.
Cei patru pe care Fondul dorea să îi revoce sunt: Ioana Andreea Lambru, Laurenţiu Dan Tudor, Horia Marian Gambuţeanu şi Andreea Negru Ciobanu. Aceştia se regăsesc şi pe lista cu propuneri ale ministerului care va fi discutată în AGA din 3 august.
Într-un comunicat, reprezentanţii Fondului enumeră neregulile săvârşite de aceşti patru membri ai CS: nu a existat un raport de evaluare asupra activităţii membrului Directoratului care ar urma să fie revocat din funcţie, Petronel Chiriac, şi nicio analiză pentru justificarea acestei decizii; unul dintre membrii Consiliului, Andreea Negru Ciobanu, a propus un nou membru al Directoratului prin simpla aducere la cunoştinţă Consiliului de Supraveghere a unui CV al candidatului (Adrian Constantin Volintiru); cei patru membri ai Consiliului au ignorat şi încălcat în mod deliberat Codul de Etică al Hidroelectrica, care precizează că 'promovarea/recrutarea personalului trebuie să se facă într-o manieră transparentă, luând în considerare experienţă profesională şi integritatea necesare'.
AGERPRES