In aceasta bulibaseala, ministrul agriculturii, Ioan Muresan, de meserie inginer electronist, a obtinut puteri absolute in ceea ce priveste agricultura de stat.
Legea nr. 18/1991 ii transforma pe fostii proprietari de terenuri apartinand IAS-urilor in actionari. Astfel, aproape 257.000 de persoane au devenit actionari. Prea mari bucurii nu au avut, primind praful de pe toba de pe terenurile pe care le administreaza statul. Intre timp, paragina a cuprins sectorul agricol de stat. Fermele au acumulat datorii de sute de miliarde, fiind in pragul lichidarii administrative sau judiciare.
Fostele IAS-uri lasa terenuri, livezi sau vii necultivate, din cauza lipsei de bani si a imposibilitatii de contractare de credite bancare.
Productia agricola de stat a fost in permanenta scadere. De la productia vegetala de 18,5% in 1991, s-a ajuns la 12% in 1997. In prezent, 1,8 milioane hectare de teren arabil (adica 28,7% din total) revin societatilor agricole de stat. In schimb, de aceste firme de stat apartin majoritatea livezilor, viilor si terenurilor cultivate cu hamei.
Actualmente, guvernantii spera intr-un ajutor ASAL vizand relansarea economiei. In asteptarea fondurilor, FPS si Ministerul Agriculturii s-au pus pe fapte mari, plasand mata moarta, ca la ping-pong, unul in ograda celuilalt.
Circulare in circuit
agricol
Desi in aceste foste ferme de stat FPS a devenit detinatorul majoritatii actiunilor, noul ministru al agriculturii, Ioan Muresan, pare sa imbarlige situatia. El a semnat, impreuna cu presedintele FPS, Radu Sarbu, o circulara in prag de Craciun, cu numarul 4.385/15.12.1998, in care se spune ca „toate schimbarile si restructurarile din domeniul agricol se fac cu avizul Ministerului Agriculturii”, inclusiv numirile in functii. Aceeasi circulara mentioneaza ca numirile in AGA si CA la unitatile mari (unde, conform legii, FPS are painea si cutitul) se fac doar cu recomandarea MAA. In schimb, la cele mici, majoritatea cu pierderi, numirile se fac cu recomandarea directiilor agricole judetene. Adica, banul la ban trage…
Acelasi lucru este valabil, conform aceleiasi celebre circulare, si in cazul lichidarilor. Pentru a nu se lasa mai prejos, insusi ministrul agriculturii emite, la randul sau, o circulara (nr. 4553) in care se spune: „Directorii de la DGAA vor lua toate masurile necesare pentru a stopa initiativele de diviziune a societatilor comerciale fara aviz prealabil de la MAA”. Adica iarasi se incalca statutul FPS, ca actionar majoritar. Aceste circulare au provocat deruta, atat la nivelul FPS-urilor judetene, cat si la cel al directiilor agricole. Fiecare dintre aceste organisme asteapta, ca intr-o penibila partida de sah, mutarea celuilalt. Intre timp, pierderile se acumuleaza, si datoriile de asemenea (in judetul Mures, cotat ca judet mediu din punct de vedere agricol, pierderile pe 1998 se ridica la peste 44 miliarde lei, doar trei unitati fiind profitabile sau pe linia de plutire).
Experimentul muresean al lui Muresan
Dl Muresan, muresean prin adoptiune, pornit ca deputat, apoi promovat de restructurarea Guvernului in portofoliul Reformei, incearca sa faca un „sondaj” al propriilor decizii in judetul adoptiv.
Dincolo de disensiunile majore din sanul filialei de partid care l-a propulsat si de adversitatea, de multe ori feroce, fata de directorul (coleg de partid) FPS Mures, noul ministru al agriculturii a purces la treaba.
Muresan, in randul adeptilor sai din PNTCD Mures, a lansat ideea schimbarii unor directori de foste IAS-uri dintr-o serie de unitati (doar cele rentabile) din judet. Gurile rele spun ca, prin aceste metode, ministrul Muresan doreste sa-si impuna oameni fideli, care sa fie „gata de start” in momentul privatizarii.
Reactiile virulente nu au intarziat. Doru Opriscan (directorul FPS Mures): „Nu voi lua nici o decizie comuna cu Muresan, care, prin actiunile sale, doreste sa plateasca polite sau sa recompenseze oameni pentru anumite servicii. Faptul ca nu este preocupat de situatia grava a agriculturii e demonstrat de propunerile pentru schimbare la cele mai bune IAS-uri”.
Dorin Florea (prefectul taranist de Mures): „Este inacceptabil ca directorii sa fie schimbati dupa bunul plac, fara obligatia juridica de a tine un concurs vizand ocuparea posturilor. Sunt membri in AGA care habar n-au de agricultura. Unii dintre ei au peste 80 de ani. Eu ma voi folosi de toate prerogativele pentru a bloca asemenea schimbari de manageri. Lumea va actiona dur la orice incercare de impunere a unor interese personale sau de grup, in dauna agriculturii”. Liviu Timar (director la DGAA Mures): „Deocamdata, schimbarile nu sunt decat niste zvonuri. Am aflat si eu despre niste liste in pregatire. Nu ar fi corect sa se numeasca niste oameni peste capul Directiei, care cunoaste potentialul uman. Pana acum s-a tinut cont de avizul Directiei”. Insusi Virgil Petrescu, secretarul general adjunct al PNTCD, responsabil din partea partidului pentru sase judete ardelene, s-a aratat surprins de decizia ministrului, spunandu-ne, oarecum jenat, ca „daca este adevarat, situatia se va analiza si se vor lua masurile reparatorii”.
Despre competenta agricola a lui Muresan, ne-a lamurit tot ex-ministrul Petrescu: „Noi nu avem scoala de ministri sau de prim-ministri. Portofoliul ministerial este unul politic. Totul este sa aiba buni consilieri de specialitate”.
Pana una-alta, la nivelul fostelor IAS-uri domneste o atmosfera de incertitudine si chiar de panica.
Privatizare la capatul tunelului
Actionarii stiu prea putine despre aceste demersuri. Ei mai asteapta o restructurare sau o privatizare care sa le aduca un minimum de beneficiu. Dar cum acestea intarzie, din cauza unor veritabile schimburi de mingi peste fileu intre FPS si MAA, ei raman doar cu asteptarea…
De mai mult timp se vorbeste despre procesul de privatizare a agriculturii de stat. Seful Comisiei pentru agricultura din Senat, senatorul Trita Fanita, a lansat un proiect de lege vizand infiintarea unei Agentii Nationale a Fermelor de Stat. Desi specialistii agricoli sunt de acord cu un asemenea demers legislativ, proiectul bate culoarele Senatului. „In conditiile actuale, agricultura de stat nu mai poate supravietui. Statul ar trebui sa acorde protectie patrimoniala in domeniul pomicol, viticol, al cultivarii hameiului, precum si in ceea ce priveste fermele de elita. Dincolo de acestea, cu cat mai rapid vine privatizarea, cu atat este mai bine. Unitatile trebuie privatizate cat mai sunt functionale. Altfel, totul se duce de rapa, incet, dar sigur”, ne-a declarat ing. Liviu Timar, un „slujbas” cu state vechi in administrarea agriculturii patronate de stat.
Presedintele FPS, Radu Sarbu, este de aceeasi parere, considerand, dupa cum afirma intr-un interviu acordat revistei „Succes”, ca Legea privatizarii ar trebui modificata si ca „ar trebui sa se prevada infiintarea unei agentii de administrare a terenurilor statului, pentru a putea face privatizarea IAS-urilor”. Dar deocamdata nu exista o metodologie de privatizare a fostelor IAS-uri.
Dincolo de aceste intentii frumoase, ramane ambiguitatea FPS-MAA, care adanceste si mai mult criza din agricultura de stat, naste temeri in randul specialistilor si provoaca reticenta posibililor investitori. Indiferent daca este vorba de faliment sau de privatizare, agricultura de stat isi traieste agonia prelungita si dureroasa.    

Peter Leb