Fragilizat, Erdogan recurge la noi epurări

Frăția islamistă Gülen, condusă de predicatorul Fethullah Gülen, aflat în exil în Statele Unite, a fost cândva un partener cheie al regimului, în special în educație și mass-media, dar președintele turc a rupt această alianță în anul 2013, conform lesechos.fr

În 2014, mișcarea Gülen a fost acuzată că se află la originea dezvăluirii unor dosare de corupție care implică rude ale șefului statului și că încearcă să destabilizeze Turcia. A fost apoi clasificată ca mișcare teroristă. De la lovitura de stat din 2016, oricine este suspectat că ar fi avut legături cu aceasta, direct sau indirect, poate fi oricând arestat.

Frăția a negat orice implicare în lovitura de stat.

Sute de judecători, militari, jurnaliști și profesori în închisoare

Potrivit unui calcul realizat de ONG-ul Turkish Purge, din iulie 2016 și până acum circa 80.000 de persoane au fost arestate și așteaptă procesul. 150.000 de funcționari publici, inclusiv 4.000 de judecători și 3.000 de academicieni au fost demiși sau suspendați, 20.000 de militari au fost demiși din armată, 3.000 de școli și 100 de mijloace de informare au fost închise. Cu 320 de jurnaliști închiși, Turcia este pe locul al doilea în lume în ceea ce privește represiunea la adresa presei, după China.

Această epurare este lansată într-un moment în care regimul turc suferă lovitură după lovitură. Lovituri economice – creșterea inflației și deprecierea monedei datorită unei politici monetare considerate aberante de către investitori; lovituri diplomatice – o izolare tot mai mare în plan internațional, Ankara având în acest moment doar Beijingul ca aliat necondiționat. Washingtonul, un vechi aliat, tocmai i-a adus un afront lui Recep Tayyip Erdogan prin recunoașterea în premieră de către Joe Biden a genocidului asupra armenilor din 1915-1917.

Purtătorul de cuvânt al șefului statului turc a denunțat duminică această declarație ca fiind „pur și simplu scandaloasă”, care va atrage „represalii sub diferite forme […] în zilele și lunile următoare”. El nu a precizat dacă Turcia va restricționa accesul american la baza aeriană Incirlik din sudul țării, folosită pentru a sprijini coaliția internațională în lupta împotriva ISIS din Siria și Irak.

Kurzii, din nou în vizor

O altă parte a represiunii lansată de regim: luni a fost deschis procesul împotriva liderilor principalului partid legal pro-kurd, HDP. Peste o sută de membri ai acestui partid care militează pentru apărarea drepturilor culturale pentru cei aproximativ 15 milioane de kurzi din totalul de 83 de milioane de locuitori ai țării sunt acuzați că au organizat demonstrațiile violente care au izbucnit în octombrie 2014 împotriva asediului de la Kobane, un oraș sirian cu populație majoritar kurdă.

Asediul de la Kobane, numit ulterior „Stalingradul Orientului Mijlociu”, a fost realizat de jihadiștii din Daesh, sub privirile complice ale armatei turcești, care s-a aflat în apropiere, dar nu a intervenit, deoarece prioritatea sa este întotdeauna distrugerea forțelor armate kurde, indiferent dacă sunt din Turcia sau din Siria. Forțele kurde au câștigat în cele din urmă bătălia de la Kobane în 2015, datorită sprijinului aviației occidentale.

Autoritățile turce acuză HDP că este vitrina politică a PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), descris ca organizație teroristă de către Ankara și aliații săi occidentali.