Un proiect guvernamental român privind introducerea unei taxe pe fast-food în scopul de a combate obezitatea îi nemulţumeşte pe specialiştii din domeniul alimentaţiei şi generează îndoieli cu privire la eficienţa sa, comentează AFP.

Această taxă, în cazul în care va fi adoptată, este foarte rară în Europa. Franţa a intenţionat să introducă o astfel de măsură în 2008, dar a renunţat.

„Nu mai putem rămâne cu braţele încrucişate. Trebuie să îi reînvăţăm pe români să se hrănească în mod corect”, a declarat secretarul de stat pentru Sănătătate, medicul Adrian Streinu-Cercel, apărând acest proiect cu ocazia unei dezbateri publice care avut loc în această săptămână.

Aceasta este însă o misiune dificilă într-o ţară cunoscută pentru mesele copioase, adeseori cu mâncăruri destul de grase şi care includ invariabil carne de porc.

Potrivit statisticilor ministerului, aproape un român din doi este supraponderal, ţara ocupând locul al treilea în Europa după prevalenţa obezităţii. Bolile şi problemele asociate cu obiceiurile alimentare nesănătoase au înregistrat un progres în ultimii ani, în special în rândul tinerilor.

Dacă obezitatea afectează până în prezent un număr limitate de copii (3,5 la sută), tendinţa este cea care reprezintă o îngrijorare, acest procent dublându-se în patru ani.

Nu vom slăbi dacă mai plătim o taxă

Oamenii de afaceri nu contestă aceaste cifre. Dar ei apreciază că situaţia nu se va schimba doar prin impunerea unei noi „contribuţii”, pe lângă cele 300 de taxe deja existente.

Ei acuză, de asemenea, Ministerul Sănătăţii că a pregătit acest proiect fără a consulta patronatul şi sindicatele şi, mai ales, fără a preciza ce produse vor intra sub incidenţa taxei.

„Românii mănâncă prost pentru că sunt săraci”, explică Dragoş Frumosu, preşedinte al sindicatului industriei alimentare.În opinia lui, taxarea hamburgerilor, a chipsurilor sau a produselor de patiserie nu face decât să determine oamenii să se îndrepte către alte produse ieftine, „şi mai puţin sănătoase, fabricate în condiţii insalubre”.

„Orice măsură restrictivă poate avea un efect contrar dacă nu este însoţită de o campanie de educaţie. Este ca fructul interzis”, a declarat pentru AFP directorul Institutului de cercetări alimentare, Gheorghe Mencinicopschi.

Mihai Vişan, preşedintele Romalimenta, o asociaţie care grupează oameni de afaceri din acest sector, insistă asupra „impactului economic şi social” al acestui proiect, care penalizează consumatorii, deoarece după un an 2009 marcat de o recesiune severă, producătorii vor reflecta taxa în preţ.

Sindicatele evocă deja creşteri ale preţurilor de până la 20 la sută şi disponibilizarea a 35.000 de persoane.

„Nu se poate vorbi de şomaj şi majorarea preţurilor, atât timp cât lista produselor vizate nu a fost întocmită”, a replicat medicul Streinu-Cercel.

Taxa pe viciu, exemplu de eşec

Guvernul a evocat totuşi colectări de un miliard de euro pe an.

Experţii amintesc că iniţiative similare s-au soldat cu un eşec în trecut. O „taxă pe viciu” a privat bugetul public de 375 de milioane de euro după o explozie a pieţei negre a băuturilor alcoolice, mai ieftine şi netaxabile, şi privilegiată astfel de consumatori.

„Taxa pe viciu a fost foarte prost primită de UE”, subliniază Dan Schwartz, expert fiscal şi membru al Camerei de comerţ româno-americane, care precizează că domeniul taxelor este reglementat strict de Bruxelles.

SURSA:Mediafax