Reprezenta speranţa de reînnoire a clasei politice româneşti dar a dezamăgit repede - premierul Victor Ponta, care a demisionat miercuri în urma tragediei dintr-un club din Bucureşti, s-a remarcat în special prin problemele sale cu justiţia.
Social-democratul de 43 de ani se agăţa de postul său din luna iunie, când procurorii au început urmărirea penală pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani în perioada în care era avocat.
Declarându-se nevinovat, el a respins apelurile la demisie din partea opoziţiei şi a şefului statului, Klaus Iohannis.
Furia străzii, după tragedia de vineri noaptea de la Bucureşti, când un incendiu dintr-un club s-a soldat cu 32 de morţi şi aproape 200 de răniţi, a sfârşit prin a-l face să cedeze. 'Nu pot decât să constat furia legitimă care există în societate', a declarat el miercuri, pentru a justifica plecarea sa şi a guvernului său.
Potrivit mai multor observatori, încăpăţânarea sa de a rămâne la comandă a dăunat credibilităţii ţării, una dintre cele mai sărace ţări ale UE şi supravegheate de foarte aproape de Bruxelles în eforturile de a eradica corupţia.
'Arogant', 'mincinos', sau 'incompetent' pentru criticii săi, Victor Ponta s-a ilustrat timp de trei ani în fruntea guvernului prin tentativele sale de a reduce la tăcere justiţia, precum şi prin disputele sale cvasicotidiene cu fostul preşedinte conservator Traian Băsescu (2005-2015), scrie France Presse.
Pasionat de raliu, Victor Ponta, care a declarat că fostul premier britanic Tony Blair este modelul său politic, a fost considerat la începutul mandatului său reprezentantul unui nou val de politicieni în fosta ţară comunistă, deschişi la dialog şi la critici. Speranţele au fost însă repede dezamăgite.
Economia României s-a redresat şi deficitele au fost reduse, în principal datorită unui plan de ajutor conceput împreună cu instituţiile internaţionale.
Prea ocupat să se ciorovăiască cu Traian Băsescu, el a eşuat în primul rând în realizarea marilor reforme, în special în sistemul de sănătate şi administraţia publică, şi a neglijat marile proiecte de infrastructură de transport de care România are atâta nevoie.
De asemenea, atacurile asupra justiţiei au răcit repede entuziasmul. Majoritatea sa parlamentară a încercat în ziua aşa-numită 'marţea neagră', din decembrie 2013, să limiteze puterile justiţiei instituind o 'super-imunitate' pentru aleşi, iniţiativă la care în cele din urmă s-a renunţat.
Cariera fulgerătoare a social-democratului, devenit şef al guvernului în 2012 după ce a condus partidul la o victorie detaşată, s-a confruntat cu prima sa lovitură în noiembrie 2014.
El a fost surclasat de conservatorul Klaus Iohannis, provenit din minoritatea germană, la alegerile prezidenţiale, după ce a fost dat câştigător de toate sondajele de opinie.
Intrat în politică în 2001, Victor Ponta a promovat rapid în PSD graţie mentorului său Adrian Năstase, premier între 2000 şi 2004, care a fost mai târziu condamnat la închisoare pentru corupţie.
În acea perioadă a scris Victor Ponta teza sa de doctorat privind Curtea Penală Internaţională (CPI), denunţată apoi ca fiind un plagiat de mai multe comisii de experţi. Acest lucru i-a adus porecla de 'copy-paste' şi în cele din urmă a renunţat la titlul de doctor, după eşecul său răsunător la prezidenţiale.AGERPRES