Circa 68% dintre francezi se opun proiectului guvernamental privind reforma pensiilor, faţă de 32% care o susţin, conform unui sondaj publicat de Journal du Dimanche şi citat de agenţia EFE.
Opoziţia este mai mare (71 %) faţă de măsura „vedetă” a proiectului, respectiv prelungirea vârstei minime de pensionare de la 62 la 64 de ani, şi această respingere se evidenţiază în special în cazul celor sub 35 de ani sau al şomerilor.
Discursul guvernamental despre faptul că trebuie salvat sistemul de pensii „nu funcţionează”, a subliniat, pentru publicaţia franceză, Frederic Dabi, director general de opinie de la Ifop, unul dintre principalele institute de demoscopie din ţară.
Sindicatele au convocat o zi de mobilizare, luni, cu greve ale funcţionarilor publici şi în unele sectoare private importante.
Totuşi, responsabilul Ifop semnalează că există ” o disonanţă între puternica respingere a reformei şi dorinţa mai slabă de mobilizare” împotriva acesteia.
Şi, conform sondajului, 68% dintre cei care au răspuns chestionarului cred că reforma va ajunge să fie aprobată, dată fiind configurarea majorităţii parlamentare, şi numai 32% au încredere că magnitudinea protestelor va opri proiectul guvernamental.
„Opinia publică este de părere că Executivul nu va face un pas înapoi şi că acţiunea colectivă nu funcţionează. Are sentimentul că preşedintele Emmanuel Macron a îmbrăcat costumul de reformator şi nu va ceda”, a punctat Dabi.
Macron denunță o criză fără sfârșit și în sistemul de sănătate din Franța
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut publică o serie de măsuri destinate „ieşirii din această criză fără sfârşit” în care s-a înfundat sistemul de sănătate francez, cu o reorganizare a muncii în spitale până la sfârşitul lunii iunie şi o accelerare a recrutării de asistenţi medicali, relatează France Presse.
„Cunosc epuizarea individuală şi colectivă, acest sentiment uneori de pierdere a sensului care s-a instalat, sentimentul că se trece dintr-o criză în alta”, a declarat preşedintele Republicii, exprimând – pentru prima oară de la alegerea sa în funcţie în 2017 – doleanţe specifice ale angajaţilor din sistemul de sănătate.
În faţa îngrijitorilor de la Centrul Spitalicesc Sud Francilien (CHSF) din Corbeil-Essonnes, o suburbie pariziană, el a dat asigurări că vrea „să meargă mult mai repede, mult mai puternic şi să ia decizii radicale” pentru ameliorarea situaţiei.
Preşedintele a amintit măsurile din primul său mandat, precum suprimarea „numerus clausus” care plafona numărul studenţilor la medicină, decisă în planul său din 2018. Sau programul numit „Segur de la sante” (pactul între diferiţi actori sociali din domeniul sănătăţii, guvern, sindicate, personal sanitar, diverse colective), care – după declanşarea pandemiei de COVID-19 în 2020 – a permis injectarea a 12 miliarde de euro anual pentru a remunera mai bine îngrijitorii şi a 19 miliarde pentru investiţii în spitale.