Guvernul francez a anunţat joi că se opune acordării unei prime de plecare preşedintelui-director general /PDG/ Jean-Paul Herteman, de la grupul de aeronautică şi apărare Safran, unde deţine 30 % din drepturile de vot.
Prima de plecare pentru Herteman a fost respinsă de Adunarea generală a acţionarilor.
De asemenea, el a indicat că, în numele ”decenţei salariale”, va vota joi împotriva vărsării unei prime de neconcurenţă de 400.000 de euro lui Pierre-Henri Gourgeon, fostul patron al companiei aeriene Air France/KLM, unde este acţionar minoritar /15 %/.
Preşedintele socialist îşi intensifică măsurile simbolice privind salariile şefilor de întreprinderi, ca şi ale responsabililor politici, încercând să-şi pună amprenta de la început de mandat.
Cuvântul de ordine al noului executiv este ”exemplaritate”.
Noua putere a dat tonul pe 17 mai, anunţând o reducere cu 30 % a salariului şefului statului şi pe cele ale miniştrilor. În vremuri de criză, este vorba de a arăta că eforturile cerute populaţiei se referă şi la cel mai înalt nivel al statului.
Aceeaşi ”cură de slăbire” se aplică pentru salariile din întreprinderile sectorului public sau în cele în care statul deţine participaţii.
”Reducerea ierarhiei salariilor din cadrul întreprinderilor publice, de la 1 la 20, pentru mandatarii sociali va fi făcută, cum a spus premierul Jean-Marc Ayrault, rapid”, a declarat joi ministrul finanţelor Pierre Moscovici.
Potrivit acestui calcul, remuneraţia patronilor nu trebuie să depăşească suma echivalentă cu 20 de salarii minime pe economie. Problema va fi pe ordinea de zi a Consiliului de miniştri în două săptămâni.
”Această moralizare a şefilor de întreprinderi trebuie să aibă loc acum, imediat, şi trebuie să fie decentă, mai ales când există situaţii sociale şi economice dificile”, a subliniat Moscovici.
Limitarea salariilor marilor patroni este o măsură foarte populară, aprobată de patru francezi din cinci, conform unui recent sondaj. Ea are loc într-un context de criză şi austeritate bugetară, care împiedică orice politică de redistribuire a veniturilor şi orice relansare prin salarii.
Măsura riscă însă să aibă o rază de acţiune foarte restrânsă, limitându-se la câţiva patroni de grupuri deţinute în proporţie mai mult de jumătate de către stat.
”Peste tot unde statul este majoritar, el va impune politica noastră, adică o politică de limitare la scară salarială. Acolo unde este minoritar, el va încerca să convingă”, explica, printre altele, săptămâna trecută ministrul redresării producţiei Arnaud Montebourg.
Şase mari grupuri sunt controlate în majoritate de către stat: aeroporturile pariziene, Areva /nuclear/, Poşta, Française des Jeux /Loteria/, SNCF /transportul feroviar/ şi EDF /energia/.
Situaţiile sunt foarte diferite: salariul preşedintelui de la SNCF, Guillaume Pepy, ar fi sub limită, potrivit unei surse apropiate dosarului, dar cel al preşedintelui EDF, Henri Proglio, aflat deja în colimator din cauza apropierii sale cu fostul preşedinte Nicolas Sarkozy /conservator/, este cu mult deasupra /64 de salarii minime/.
În consiliile de administraţie mixte /stat şi privat/, cum sunt cele de la GDF Suez /energie/, Renault /automobile/, EADS /aeronautic/ sau Air France-KLM, totul se face prin negocieri.
”Cred în patriotismul şefilor care pot înţelege că situaţia de criză presupune exemplaritate din partea elitelor politice şi economice”, a declarat Ayrault.
SURSA: Agerpres
